Bucureştiul găzduieşte, timp de două zile (17 şi 18 octombrie), Congresul Partidului Popular European (PPE), unde se va alege noua conducere a acestei formaţiuni. La eveniment, care se desfăşoară la Palatul Parlamentului, au luat cuvântul, ieri, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens, şi liderul grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, preşedintele Traian Băsescu, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, premierul bulgar Boyko Borissov, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi premierul polonez Donald Tusk.
Lucrările Congresului PPE au început, ieri-dimineaţă, la Parlament, cu discursuri de deschidere ale preşedintelui partidului, Wilfried Martens, şi liderului grupului PPE, Joseph Daul, precum şi de bun venit ale liderilor PDL Vasile Blaga şi Theodor Stolojan şi preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor. „Congresul PPE de la Bucureşti are toate şansele să rămână în istorie sub numele de Congres al celei de-a doua Unificări Europene. Pentru noi, Popularii europeni, unificarea deplină a Europei nu e o ambiţie goală. Unificarea trebuie să ducă la o Europă mai puternică, mai competitivă şi mai bună pentru cetăţenii ei. În Europa pe care o pregăteşte proiectul popular nu vor mai fi posibile şi nu vor mai fi admise derapajele bugetare, aventurile economice şi neglijarea normelor democratice”, a afirmat Blaga, în discursul său.
Dezbaterea rezoluţiilor
Paralel cu seminarul comun al PPE şi Grupului PPE, care s-a desfăşurat la Sala „Brătianu”, a avut loc şi comitetul de dezbatere a rezoluţiilor, găzduit de Sala Drepturilor Omului. Lucrările Congresului popularilor europeni au continuat cu un seminar despre crearea de noi locuri de muncă, coeziunea socială şi creşterea economică în Europa mai solidară, la care au participat şi au luat cuvântul Corien Wortmann Kool, vicepreşedintele PPE din PE, Antonie Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru Industrie şi antreprenoriat, Michel Barnier, Comisar European pentru Piaţa internă şi servicii, Ralf Brauksiepe, secretar parlamentar de stat în Ministerul german federal al muncii şi afacerilor sociale, precum şi Alexandra Gatej, director general al Moldon and Mat.
Marinescu: „Trebuie să ne convingem guvernele să menţină aceleaşi contribuţii”
Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului PPE, responsabil pentru Grupul de lucru “Buget şi politici structurale”, a moderat dezbaterea despre “Dezvoltare regională şi coeziune socială – creşterea impactului politicilor de dezvoltare UE asupra bunăstării cetăţenilor”. “Reuniunea noastră are două teme foarte importante: politica de coeziune şi politica agricolă comună. Este o perioadă foarte importantă pentru Europa, se negociază bugetul pentru 20014-2020. Sunt foarte multe opinii, din păcate multe se referă la reducerea bugetului. Aceste politici europene au cel mai mare buget, sunt politici de investiţii, dar aceste politici aduc locuri de muncă peste tot în Europa. 95% din bugetul european este dedicat investiţiilor, aşa că toţi ar trebui să convingem guvernele noastre să menţină bugetul, adică să rămână cel puţin la nivelul anului 2013. Se discută despre bugete pentru zona euro şi bugete pentru zone din afara euro. Nu este corect. Ceea ce ne dorim, de fapt, este mai multă Europă, aşa că ne trebuie şi un buget mai mare şi investii mai multe”, a precizat Marian Jean Marinescu.
Martens, în continuare lider PPE
Wilfried Martens a fost unicul candidat la preşedinţia PPE, el are 76 de ani şi este liderul formaţiunii populare încă din 1992. Pe lângă preşedinte au mai fost aleşi şi cei 10 vicepreşedinţi. De asemenea, ieri, la Bucureşti a fost lansat şi un nou manifest al PPE, document în care sunt trasate liniile directoare pentru activitatea formaţiunii europene, manifestul precedent datând de acum 20 de ani, de la congresul de la Atena, din 1992.
Johannes Hahn: “Sunt recunoscător familiei mele politice”
Johannes Hahn, comisarul european pentru “Politici regionale”, a precizat ieri, că în politica regională este multă gălăgie pentru că ea este specifică Europei, făcând astfel trimitere subtilă la zgomotul din sala de şedinţe. “Din păcate, criza ne creează probleme. Sunt recunoscător familiei mele politice. Îi felicit pe cei care au creionat rezoluţia, este foarte importantă investiţia în oameni şi în idei. La începutul crizei am căzut de acord cu toţii că trebuie să acţionăm flexibil. Am încercat să modificăm reglementările, să combatem şomajul. Ne-am aflat în primul rând al celor care acţionează în acest sens. Se pot introduce mai multe măsuri de acest gen, dar rezultatele nu pot să apară aşa de repede. Avem între timp mai puţine regiuni slab dezvoltate, în jur de 68 de regiuni mai sunt în prezent unde trebuie să forţăm dezvoltarea. Obiectivele noastre europene sunt conforme strategiei europene 2014-2020. Politica regională este instrumentul de transpunere pentru întreaga Europă. Nicio regiune bogată nu are garanţia că va rămâne bogată. Nu are de unde să ştie când un investitor puternic pleacă din regiunea respectivă. De exemplu, Citroen sau Peugeot trebuie să reducă locurile de muncă, americanii din landurile Germaniei vor pleca acasă, aşa că trebuie mereu să găsim instrumente inteligente. Nu trebuie să obosim niciodată ca să vorbim despre negocieri”, a subliniat Johannes Hahn.
Bugetul european, buget de investiţii
Bugetul european este un buget de investiţii, deoarece 95% din banii europeni se vor întoarce în ţările membre, doar 5% revin instituţiilor europene. De la aceste cifre a plecat Dacian Cioloş, comisarul european pentru “Agricultură şi dezvoltare rurală”, care a spus că atunci când se vorbeşte de politica regională şi despre politica agricolă comună se vorbeşte despre un buget european, care se întoarce în statele membre, reducerea acestui buget însemnând, de fapt, o reducere a investiţiilor. “Cred că este un lucru important atunci când se discută despre impactul bugetar asupra bugetelor naţionale. O reducere a bugetului european în aceste condiţii ar însemna o reducere drastică a bugetelor naţionale. Politica agricolă înseamnă pentru economia europeana cel puţin două lucruri: susţinea industriei European, ca ramură cu capacitatea de export cea mai mare, care este mai mare decât exportul de autoturisme, iar pe de altă parte, politica agricolă comună înseamnă singurul instrument pentru susţinerea mediului rural, care de fapt susţine şi creşterea nivelului vieţii în mediul rural”, a subliniat Cioloş.
Joseph Daul, preşedintele Grupului PPE: „Familia noastră este cea a reformei, a creşterii economice şi a responsabilităţii. Noi am fost întotdeauna motorul integrării europene. Spre deosebire de cea a PPE, soluţia propusă de socialiştii europeni de mai bine de 30 de ani este cea a îndatorării pentru a susţine creşterea economică. Stânga se încăpăţânează să creadă că vom reveni la creşterea economică îndatorând generaţiile viitoare. Ei apără această opţiune de mai bine de 30 de ani, fără succes”.
