La Craiova s-a deschis, ieri, cea de-a V-a ediţie a Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, organizat de Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Municipal Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”. Festivalul se va desfăşura până pe data de 20 septembrie şi va reuni invitaţi din numeroase ţări, de pe mai multe continente, ediţia din acest an fiind dedicată împlinirii a 2.000 de ani de la moartea lui Publius Ovidius Naso, la Tomis.
Craiova găzduieşte, şi în acest an, Festivalul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu”, o manifestare culturală care a dobândit notorietate, graţie organizării ireproşabile, dar şi anvergurii invitaţilor. «Suntem onoraţi să fim gazdele atâtor minţi luminate şi creative de pe întreg mapamondul. Vă spunem bun venit în Craiova, un oraş care a avut mereu o poezie a sa, o eleganţă naturală a vieţii cotidiene dată de frumuseţea clădirilor, a străzilor, parcurilor şi a oamenilor săi. Nu este deloc întâmplător faptul că la noi, în Cetatea Băniei, se reunesc, de cinci ani încoace, poeţi renumiţi din toată lumea, la Festivalul Mondial „Mihai Eminescu”», a afirmat Mihail Genoiu, primarul municipiului Craiova.
Să precizăm că a participat şi Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti, la 5 noiembrie 2015. Înainte de aceasta, Mihai Gribincea a activat în calitate de Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei şi Marele Ducat al Luxemburgului, Șef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO.
Lista premiaţilor, una măgulitoare
Organizat la iniţiativa Fundaţiei Europene „Mihai Eminescu”, precum şi a Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” şi susţinut financiar de Primăria Municipiului Craiova, Consiliul Local Craiova şi Consiliul Judeţean Dolj, evenimentul este de anvergură internaţională şi promovează în spaţiul public de azi valorile poeziei fără frontiere, conceptul de poezie interactivă şi cu o altfel de vizibilitate, prin activităţi de cointeresare a publicului la demersul poetic de valoare şi de prospeţime a emoţiei şi a frumosului.
Unsprezece premii au fost decernate, ieri, din partea Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”. Premiul pentru Poezie a fost acordat lui Manolis Aligizakis, poet şi traducător grec, autor a trei nuvele şi a numeroase volume de poezie. Creaţiile sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, română, sârbă, iordaniană. Acelaşi Premiu pentru Poezie l-a primit şi Anatoly Kudryavitsky, poet şi nuvelist irlandez, născut în Rusia, la Moscova, despre care aflăm de la Ion Deaconescu, preşedintele Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, că este un autor bilingv, ce scrie în engleză şi rusă, ultimul titlu fiind Poezii noi alese – DOOS Books, Moscova. 2015. Anatoly Kudryavitsky trăieşte în Dublin, Irlanda, şi editează Shamrock, revista internaţională de haiku a Societăţii Irlandeze de haiku, al cărei preşedinte este de câţiva ani. „Am venit tocmai din Dublin, aici, în acest basm, unde sunt toţi poeţii. Sunt foarte impresionat de activitatea de aici, sunt bucuros că România înfloreşte, că poezia înfloreşte. Cartea mea pe care tocmai am publicat-o se inspiră din opera lui Marin Sorescu”, a precizat Anatoly Kudryavitsky.
Premiul pentru traducere a fost acordat lui Geo Vasile, critic literar, prozator şi poet născut la Bucureşti. O activitate fecundă, cu peste 13 volume de istorie şi critică literală, dar şi poezie originală. A primit în 2013 şi Ordinul Stella D Italia în grad de cavaler acordat prin Decret semnat de Preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano. Gabriela Sonnenberg a primit, la rândul ei, Premiul pentru Traducere. Născută la Tălmaciu – Sibiu, într-o familie de intelectuali, a cunoscut diversitatea culturală şi lingvistică specifică Transilvaniei. După 1998 se stabileşte în Spania, unde activează până la ora actuală ca traducătoare – română, engleză, spaniolă, franceză –, dar şi ca scriitoare şi jurnalistă.
Premiul pentru Interpretarea şi Promovarea Muzicii Populare Româneşti a fost acordat lui Ioan Bocşa. „Ca interpret, Ioan Bocşa are o carieră excepţională, debutând discografic în 1990. A publicat valoroasa lucrare „Colinda în Transilvania: catalog tipologic muzical”, ediţie româno-engleză. Este autorul celor două volume de colinde româneşti în număr de 1.484, lucrare recompensată cu Premiul Academiei Române”, a precizat Ion Deaconescu. „Primul impuls a fost să fac un bilanţ al realizărilor mele, dar m-am gândit acum că este mai bine să spun ceea ce simt. Că sunt onorat de cadrul în care mă aflu şi că mă simt onorat că numele meu este alăturat unor nume şi mai lăudabile”, a spus profesorul universitar Ioan Bocşa, la primirea premiului.
S-a acordat şi Premiul pentru Studii şi Cercetări Istorice istoricului Alexandru Florin Platon, născut la Iaşi, în 1957, fiind desemnat câştigător. «Este un specialist în istoria Evului Mediu european, în antropologia istorică şi în istoria mentalităţilor. A primit Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române în 1999 şi distincţia „Chevalier des Palmes Academique” a Republicii Franceze, la 14 iulie 2002», a evidenţiat Ion Deaconescu.
Aurelian Silvestru, din Republica Moldova, a primit Premiul pentru Proză. După cum l-a prezentat Ion Deaconescu, Aurelian Silvestru este unul dintre cei mai performanţi directori de liceu privat din Republica Moldova, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu” din Chişinău. „Talentul nu este un mare dar, este o mare datorie. Nu contează cum găseşti lumea când vii, ci contează cum o laşi când pleci”, a punctat cu destul de multă convingere Aurelian Silvestru.
Premiul pentru Excelenţă în Diplomaţie a ajuns la Cristian Diaconescu. „De două ori ministru de Externe al României şi ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu este o figură proeminentă a României de azi în căutarea unei vieţi normale, guvernată de lege şi în armonie cu celelalte naţiuni. Este co-fondator al Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare, membru asociat al Fundaţiei Jamestown, secretar ştiinţific al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi profesor la Institutul Drepturilor Omului”, a reamintit Ion Deaconescu.
Valentin Mihali, societar al Teatrului Naţional Craiova începând cu 21 martie 2004, a primit Premiul pentru Excelenţă în Teatru şi Cinematografie. Sabin Orcan, ziarist de investigaţii, a primit, ieri, Premiul pentru Jurnalism. „Patronul spiritual al acestui festival este Mihai Eminescu, care a fost şi un gazetar foarte bun. Un jurnalist trebuie să se mişte într-o secundă. Şi, aşa cum avem definiţia dată de Albert Camus, jurnalistul este istoricul clipei, iată de ce şi activitatea noastră este destul de importantă”, a menţionat Sabin Orcan.
Premiul pentru Excelenţă în Administraţia Publică a fost conferit primarului Mihail Genoiu, „pentru că se poate vorbi de un grad zero al dezvoltării unui oraş, Craiova devenind o urbe boierească. Ieri am rămas fascinaţi cu toţii de Grădina Botanică a Craiovei, o grădină care rivalizează de la egal la egal cu toate celelalte din Austria, Germania, Franţa”, a argumentat Ion Deaconescu, referindu-se într-un parcurs cronologic administrativ absolut firesc, la eforturile lui Antonie Solomon, Lia Olguţa Vasilescu şi, acum, Mihail Genoiu, cei care au reuşit să redea Craiovei frumuseţea pe care o merită.
Mariana Nicolesco, membru de onoare
Probând o stăpânire de sine de invidiat, Ion Deaconescu, de altfel universitar de o exigenţă care impune pe măsură, a oferit tuturor celor prezenţi ieri la Muzeul de Artă privilegiul de a o cunoaşte pe Mariana Nicolescu, „aclamată ca Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divină pe cele mai renumite scene şi în principalele săli de concerte ale lumii”. Numită Artist UNESCO pentru Pace „în semn de recunoaştere a angajamentului său în favoarea moştenirii muzicale, a creaţiei artistice, a dialogului între culturi şi a contribuţiei sale la promovarea idealurilor Organizaţiei”, Mariana Nicolesco a primit cu emoţie însemnele prin care aparţine de ieri şi Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”. „Bun venit poeţilor din toată lumea, în cea de-a doua patrie a lui Ovidiu”, le-a transmis Mariana Nicolesco, soprana cu cele mai multe premiere absolute din istoria Teatrului alla Scala din Milano.
Ataol Behramoglu, născut la Istanbul, în 1942, cel mai cunoscut poet turc contemporan, tradus în nenumărate limbi de circulaţie internaţională, a fost, de asemenea, invitat să se alătura ca membru de onoare al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”.
***
Primarul municipiului Craiova, Mihail Genoiu: „Deschiderea autorităţilor locale către cultură a transformat Craiova, în ultimii ani, într-o adevărată citadelă a artei şi culturii, unde îşi dau întâlnire personalităţi care, sperăm noi, se vor îndrăgosti pentru totdeauna de oraşul nostru şi, de ce nu, vor deveni ambasadorii culturali ai Craiovei. În numele craiovenilor, şi al meu personal, sper ca şederea dumneavoastră. la Craiova să fie una inspiraţională, iar dialogul culturilor să triumfe spre binele poeziei, dar şi al gazdelor dumneavoastră – municipiul Craiova”.
***
La această ediţie participă nume importante ale poeziei universale de astăzi: Ataol Behramoglu, cel mai cunoscut poet turc contemporan, tradus în nenumărate limbi de circulaţie internaţională, acad. Nicolae Dabija, considerat de critica de specialitate ca fiind cel mai tradus scriitor român în străinătate, acad. Jeton Kelmendi, poet albanez cu recunoaştere literară mondială, Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Vincenzo Bianchi, sculptor şi poet, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, Germain Droogenbroodt, important poet belgian şi editor de prestigiu, Manolis Aligizakis, poet grec, trăitor în Canada, acad. Dmytro Tchystiak din Ucraina, Michael Harlow, cel mai important poet din Noua Zeelandă.
