Comune din zona metropolitană: O altă vocaţie!

1
3645

Ani de-a rândul, comunele din vecinătatea imediată a Craiovei, de pe „centura” acesteia, au contat eminamente în aprovizionarea pieţelor marelui oraş cu legume, produse lactate, miere, fructe, preparate din carne ş.a.m.d.. Pe lângă evident resursa umană, cu joburi în peisajul industrial al Craiovei. Încet-încet statutul acestor comune s-a schimbat şi, în prezent, ele au devenit nu doar altfel echipate edilitar gospodăresc, cum se anticipa, dar şi mirajul multor familii tinere, care şi-au construit sau îşi construiesc vile moderne, conferind aşezărilor un alt peisaj. Găzduiesc firme de prestigiu, cu pondere în economia doljană. Zona metropolitană Craiova, care le înglobează, pe lângă alte comune doljene, înfiinţată în 2009, după doi ani de dezbateri, se racordează din mers unor alte exigenţe de sorginte europeană, unor alte activităţi, din păcate, poate, tot mai puţin conectate agriculturii, cu tot ce presupune aceasta în amonte şi aval.

Cârcea: Un nou centru civic!

Comună de dată recentă, fiindcă până în 2004 a fost un sat al Coşoveniului, Cârcea imită într-un fel… Işalniţa, ca ritm de urbanizare. Dispunând de acum de toate utilităţile necesare unui alt confort, în faza de proiect se află un nou centru civic, care va ocupa suprafaţa de 11.400 metri pătraţi pe care se va ridica un nou sediu al Primăriei şi altul pentru toate serviciile publice existente în localitate. Valoarea proiectului se ridică la circa 4 mil. euro, sumă care va fi suportată de la bugetul local, unul îndestulător graţie firmelor care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Cârcei. Vali Pupăză, primarul localităţii esimează că în maximum 2 luni, proiectul aflat în faza de licitaţie va demara, termenul de execuţie prevăzut fiind de 2 ani. Cârcea în anii ce vin va fi un cartier rezidenţial al Craiovei, prin ritmul actual al construcţiilor. Anul trecut serviciul de urbanism al Primăriei a eliberat peste 300 de autorizaţii de construcţie, iar anul acesta deja 76, ceea ce semnifică un ritm de luat în seamă.

Podari: Până la finele anului numai LED-uri în toată comuna

Dificil de spus ce ar mai trebui făcut în Podari, fiindcă la o privire atentă, mobilierul urban existent pare complet şi trebuie doar întreţinut. Şi asta şi supraveghează în aceste zile Aurel Gheorghiţă, primarul comunei: refacerea stratului asfaltic pe unele străzi din Podari ce însumează 9 km şi amenajarea de rigole carosabile pe 5 km (ambele sensuri), printr-un proiect „Anghel Saligny” în valoare de 3,5 mil. euro. Introducerea gazelor deja încheiate pe jumătate în satele Livezi şi Gura Văii va fi finalizată în acest an. O reţea de magazine moderne este vizibilă. În fine, 350 de tei şi 220 de magnolii –plantaţi de dată recentă- întregesc zona spaţiilor verzi. Printr-un proiect european s-au instalat 300 de LED-uri la care se adaugă alte 200 din bugetul propriu, astfel ca până la finele anului în toată comuna să existe numai această formă de iluminat.

Malu Mare: Respiraţie… urbană

Doar cu Preajba, considerat încă sat în componenţa sa, pe lângă cel de centru, Malu Mare, care înglobează şi cartierul Selgross, are o respiraţie urbană desăvârşită. Populaţia localităţii a ajuns la 8.000 de locuitori, ceea ce legitimează Malu Mare ca una din marile colectivităţi ale Doljului. Se construieşte mult şi primăriţa localităţii Adela Gherghe evoca emiterea de la începutul anului a circa 130 de autorizaţii de construcţie. Comuna îşi schimbă mereu înfăţişarea. Prin fonduri „Anghel Saligny”, în valoare de 114 miliarde lei vechi, se continuă programul de asfaltare care însumează 11 km (5 km din fonduri nerambursabile şi 3 km din fonduri proprii) astfel încât să fie în ton cu celelalte comune din vecinătatea Craiovei.

Breasta: Tot mai scump terenul în intravilan

Breasta îşi va anexa în curând un nou cartier de locuinţe, asta este prima observaţie a primarului comunei Ion Vizitiu. Preţul terenurulor s-a săltat la 40-50 euro pe metrul pătrat şi tendinţa este de a creşte în continuare. Un nou Centru cultural, evaluat la 2 mil. euro, este în procent de 80% construit şi totul se schimbă de la un an la altul, într-o comună cu 4.280 locuitori după ultimul recensământ. Aşezată într-un cadru natural remontant, cuprinzând satele Cotu, Crovera, Făget, Obedin, Valea Lungului, Roşieni, Breasta seduce de-a dreptul pe cei care o traversează. Despre alte proiecte –asfaltări, canalizări ş.a.m.d.- nu mai trebuie discutat fiindcă ele sunt în bună măsură de acum realizate.

Işalniţa: Comuna care aspiră să devină cartier rezidenţial

Aflată în buza Craiovei, asfaltată de la o margine la alta pe toate arterele ei, flancată de verdeaţă, Işalniţa îşi adaugă noi şi noi repere urbanistice. Prima veste bună: ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor a evidenţiat că populaţia localităţii a crescut de la 3850 locuitori la 4185 locuitori. A doua veste bună, pe care ne-o oferă primarul comunei Tiberiu Dascălu, este că s-a semnat recent contractul de construire a încă 64 locuinţe sociale, care se vor adăuga celor 48 deja repartizate şi celor 32 recepţionate şi în curs de predare. Alte 32 de locuinţe prin ANL au avizul comisiei tehnice şi economice a ministerului Dezvoltării şi locuinţei. Fiu al comunei, Tiberiu Dascălu, cu lăudabilă viziune urbanistică, moştenită de la predecesorul său, Ovidiu Flori, rămâne încredinţat că Işalniţa este o comună bine gospodărită, cu o lume teafără, harnică din cale afară, racordată la nou.

Pieleşti: „Iradierea” Q-Fort se resimte

Dacă Q-Fort este deja un reper major al economiei doljene, comuna pe al cărui teritoriu se află nu poate decât resimţi benefic întreaga influenţă. Şi primarul comunei, Ion Irinel Irimescu, nu omite, în discuţie să facă aluzie, evident cu mândrie, la prezenţa Q-Fort pe raza comnei sale, în care, printr-un proiect „Anghel Saligny” (în valoare de 62 miliarde lei) se asfaltează 11 km, iar de la bugetul local, printr-un proiect în valoare de 27 miliarde lei se asfaltează străzile Magnolia şi Q-Fort. Interesant un detaliu: populaţia comunei (4.666 locuitori) va creşte până la sfârşitul anului la 5.000 de locuitori, graţie celor care şi-au construit locuinţe pe raza comunei.

1 COMENTARIU

  1. De ce se vorbeste in articol despre Podari, cand nu face parte din zona metropolitana?
    E o enclava, se vede si pe harta pata alba…
    Efectul cel mai evident fiind ca trebuie sa ai rovigneta ca sa treci prin Podari, chiar daca nu ai treaba acolo…

Comments are closed.