Data de 18 aprilie a fost convenită încă din anul 1983 de ICOMOS şi UNESCO pentru a marca Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor, din dorinţa de a atragere atenţia publicului asupra protejării patrimoniului. Tema aleasă pentru evenimentele din acest an este „Patrimoniul educaţiei”. Doljul are, în prezent, 698 de monumente istorice – construcţii şi situri arheologice, de importanţă naţională, regională sau locală. Cam jumătate, spune arhitectul Marcel Berendei, se află în Craiova, între ele numărându-se Colegiul Naţional „Carol I”, Universitatea şi Şcoala „Obedeanu”.
Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor se sărbătoreşte anual, pe 18 aprilie, la iniţiativa ICOMOS (International Council on Monuments and Sites / Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor). ICOMOS a făcut această propunere în 18 aprilie 1982, ea fiind apoi aprobată la Conferinţa Generală UNESCO din 1983. Această celebrare oferă posibilitatea conştientizării de către public atât a diversităţii patrimoniului la nivel mondial, cât şi a vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, a eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa. Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor va fi marcată în ţară prin diverse manifestări, în prezenţa autorităţilor de specialitate din domeniile educaţiei, învăţământului superior, culturii şi patrimoniului, între care, desigur, reprezentanţii Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.
Temele din ultimii ani sub care s-au desfăşurat Zilele Mondiale ale Monumentelor şi Siturilor au fost „Patrimoniul industrial” (2006), „Monumentele naturii şi peisajele culturale” (2007), „Patrimoniul sacru” (2008), „Patrimoniul şi ştiinţa” (2009), „Patrimoniul agricol” (2010), „Patrimoniul şi apa” (2011), „Patrimoniu mondial şi dezvoltare durabilă: rolul comunităţilor locale” (2012).
Conform Listei monumentelor istorice, la nivelul judeţului Dolj există, în prezent, 698 de monumente istorice, clasificate în două grupe valorice: A – de importanţă naţională şi universală şi B – de importanţă regională sau locală. „Dintre acestea, 40 sunt monumente de grupă valorică A – în principal biserici ridicate între 1750-1900, şi câteva cule şi conace. Aproximativ 70 sunt situri arheologice, unele de importanţă naţională, precum cele de la Cârcea, Coţofenii din Dos, Desa şi Răcari. În listă sunt incluse şi două zone protejate: centrul istoric Craiova şi zona rurală Dioşti”, a precizat arhitectul Marcel Berendei, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj, totodată secretarul Comisiei Monumentelor a Ministerului Culturii.
Aproximativ jumătate din monumentele istorice ale judeţului se află în Craiova, în proprietatea statului sau privată, unele dintre cele mai importante concentrându-se pe Calea Unirii, străzile „România Muncitoare”, „Mihail Kogălniceanu”, „Madona Dudu”, „Matei Basarab”, „Mitropolit Firmilian” etc. Primăria şi Prefectura, Tribunalul Dolj, Hotelul Minerva, Casa Băniei şi – pentru că tot sărbătorim „Patrimoniul educaţiei” – Colegiul Naţional „Carol I”, Universitatea, Şcoala „Obedeanu” sunt numai câteva dintre monumentele de arhitectură din oraşul nostru clasate în grupa A, adică de importanţă naţională.
