Comuna Predeşti – cu paşi mărunţi, spre dezvoltare

Proiecte importante de modernizare a comunei Predeşti şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru localnici au fost depuse la Ministerul Dezvoltării, urmând ca, în această săptămână, reprezentanţii Primăriei să meargă la Bucureşti pentru a le susţine. “Am depus pachete de proiecte pe PNDI pentru sistem de alimentare cu apă, modernizarea străzilor de interes local, sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate în satul Predeşti, construirea grădiniţei şi reabilitarea unei fântâni, declarată monument. Avem un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea corpului B al şcolii din comună şi un altul pentru modernizarea şi reabilitarea drumului comunal de legătură dintre satele Predeşti şi Bucicani şi aşteptăm finanţarea. Proiectul de modernizare a drumurilor comunale a primit avizul Comisiei Tehnice de Evaluare din cadrul Ministerului Dezvoltării. Am fost chemaţi la Bucureşti pentru susţinerea proiectului de alimentare cu apă şi canalizare. Ţinând cont că sunt încrezător în ceea ce fac, nu pot să promit că pot să câştig toate cele cinci proiecte depuse, în schimb, cel puţin două dintre ele vor fi câştigate – alimentarea cu apă şi asfaltarea a cel puţin 10 km de străzi şi uliţe de interes local”, a afirmat primarul comunei Predeşti, .

Podul peste Mereţel, gata în luna mai

Localitatea Predeşti este aşezată între două dealuri, aflate de o parte şi de alta a şoselei, dealuri pe care se află atât cele două islazuri comunale, cât şi cea mai mare parte a terenului agricol al comunei. Dealul dinspre nord este despărţit de sat prin două pâraie, mici, dar având maluri foarte abrupte: Raznicul şi Mereţelul. O problemă importantă a locuitorilor Predeştiului este accesul la terenurile agricole pe care le deţin de cealaltă parte a acestor pâraie. Dacă în ceea ce priveşte primul dintre pâraie s-a găsit deocamdată o soluţie prin construirea de către noul primar ales a unui pod, din resurse proprii, fiind în curs de construire şi un alt pod, cu finanţare de la Consiliul Judeţean Dolj, cel de-al doilea pârâu rămâne încă un obstacol greu de trecut în calea oamenilor care merg să îşi muncească pământurile şi care au la dispoziţie o rută ocolitoare prin Breasta. Autorităţile locale iau măsuri pentru a remedia această situaţie. “Pentru podul peste Mereţel, proiect în execuţie, sumele sunt primite integral pe suma care s-a licitat, în schimb am făcut o suplimentare de aproximativ un 1,8 miliarde lei vechi pentru amenajarea unui drum care face legătura între cele două drumuri judeţene DJ 606 A şi DJ 606. Suma pentru realizarea podului este de 7 miliarde lei vechi, iar lucrările demarate în octombrie 2010 – şi întrerupte din cauza vremii – se vor finaliza la sfârşitul lunii mai”, a declarat Florian Şerban, primarul localităţii Predeşti.

Copiii dau şcoala pe muncile câmpului

Deoarece localitatea este situată la 14 km de Craiova, o distanţă ce permite deplasarea zilnică, o parte dintre elevi au ales să meargă la şcolile din oraş. La unitatea din comună, în acest moment, 250 de elevi învaţă la ciclul primar şi gimnazial. Actualul local al şcolii a fost construit în anul 1956, şcoala primară a fost înfiinţată însă mult mai înainte, în anul 1887, parcurgând mai multe procese de reorganizare. Din 1980 până în 1990 a funcţionat ca Şcoală primară, gimnazială şi pentru treapta I de liceu (clasele I-X). În anul 1990, s-a transformat în “Şcoală complementară de ucenici”, având statut de şcoală gimnazială şi profesională, specializarea tapiţerie-croitorie, şcoala profesională desfiinţându-se în anul 2000. Din anul 2004 şcoala a devenit “Şcoală de arte şi meserii”, cu profil de prelucrare a lemnului. Anul trecut însă şcoala s-a desfiinţat in cauza numărului mic de elevi. «Înainte se numea “Şcoala de Arte şi Meserii”, dar a fost desfiinţată, de anul acesta a devenit “Şcoala cu clasele I-VIII” Predeşti. S-a desfiinţat pentru că numărul elevilor era foarte redus, fiind foarte aproape de oraş ei alegeau să meargă la Craiova. Într-adevăr, sunt mulţi care vor rămâne neşcolarizaţi, doar cu opt clase, pentru că toţi copiii de la Pleşoi, Başcov, veneau la noi la şcoală, dar veneau în număr foarte mic. În general, o clasă de 15-16 elevi s-au adunat tot timpul, reuşeam să îi aducem la şcoală. Dar frecvenţa era redusă, pentru că ei îşi ajută familia la muncile câmpului şi în lunile septembrie, octombrie nu vin deloc, doar pe perioada iernii vin la şcoală. În primăvara abia reuşim să îi aducem », a explicat Ileana Ţecu, directoarea şcolii.

Reabilitată pas cu pas…

Astăzi, localul şcolii funcţionează în condiţii destul de bune. Corpul A, construit în anul 1956, a fost reabilitat în anul 2007-2008 şi dispune de cinci săli de clasă – un laborator de Chimie, laborator de Informatică, precum şi un laborator de Fizică. Corpul C datează din anul 1974 şi a fost reabilitat şi modernizat în anul 2009 după standarde europene, de SC Petrom SA. Acolo funcţionează grădiniţa. Corpul D, cel în care funcţionează şcoala, a fost reabilitat în anul 2008-2009 cu fonduri de la Banca Mondială. Aici funcţionează cinci săli de clasă, biblioteca, arhiva şi birourile şcolii. Dacă pentru construirea unei baze sportive nu există teren disponibil pe raza comunei, autorităţile au depus un proiect pentru reabilitarea Căminul Cultural, aşteptând acum finanţarea. Acesta funcţionează într-un corp, C, al şcolii cu clasele I-VIII, având nevoie de lucrări de reabilitare completă, pentru care vor fi necesare 15 miliarde de lei vechi. “Am reuşit să reamenajăm sala respectivă pentru ca elevii să îşi desfăşoară activităţile sportive pe timp de iarnă şi nu numai”, a spus primarul, care a vorbit şi despre construirea unei grădiniţe cu trei săli de clasă şi un loc de joacă pentru copii. “La ora actuală, preşcolarii îşi desfăşoară activitatea într-un corp al şcolii din localitate, reabilitat în proporţie de 100% de SC Petrom, motiv pentru care le mulţumim”, a mai spus Florian Şerban.

ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA