O pace imposibilă: Totul în alb sau în negru!

0
482

Aşa cum se derulează negocierile de pace, între delegaţiile rusă şi ucrainiană –ultimele sesiuni sunt în format online-, totul pare un dialog al surzilor şi nu se întrevede nici o intenţie vagă de oprire a ostilităţilor, în pofida a zecilor de mii de victime şi răniţi, de o parte şi de alta, la care se adaugă un adevărat tsunami de peste 3 milioane de refugiaţi. Criticat de parlamentarii ruşi este inclusiv controversatul Vladimir Medinski, fost ministru al Culturii, şeful delegaţiei de negociatori. Lucrurile trenează, şi în plan diplomatic, deşi pentru astăzi este anunţată de Casa Albă o discuţie telefonică între Joe Biden şi omologul său chinez Xi Jinping. Citat de The Guardian, Serghei Lavrov opinează că negocierile nu sunt uşoare, din raţiuni evidente. Dar, în opinia sa se întrevăd unele speranţe de a se ajunge la un compromis, care să cuprindă statutul de neutralitate, agrementat de garanţii de securitate, „părţile fiind pe punctul de a se pune de acord”. Citat de aceeaşi publicaţie, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski consideră că „toate războaiele se termină printr-un acord” şi „potrivit informaţiilor de care dispune poziţiile adoptate de negociatori sunt mult mai realiste”. În discuţii, partea Rusiei insistă –imperativ- pe recunoaşterea Crimeei ca parte integrantă a Federaţiei ruse, acceptarea suveranităţii şi independenţei celor două republici separatiste în Donbas, restabilirea frontierelor iniţiale ale republicilor autoproclamate Lugansk şi Doneţk (care să includă şi Mariopolul, port la Marea Neagră), plafonarea forţelor armate ucrainiene la un nivel acceptabil pentru Rusia, renunţarea la programul clandestin de înarmare nucleară. Numai că în timp ce negocierile fac un pas mic înainte şi doi înapoi, pe teatrele de operaţiuni, armata rusă este pregătită să intensifice „operaţiunile speciale”, care potrivit Moscovei se desfăşoară conform planului iniţial. Mai mult, în opinia lui Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului „oprirea operaţiunii militare este prematură”. Un asalt direct asupra oraşelor încercuite –înţelegând şi Kievul- pentru evitarea pierderilor mari de vieţi în rândul civililor, n-a fost declanşat. Partea rusă clamează, în continuare, prezenţa grupurilor extremiste de neonazişti, aflaţi în zonele rezidenţiale dens populate, care nu depun armele, pregătite fiind pentru un război de gherilă. Considerat ca fiind cel mai mare război, după cele din Golf, deşi utilizarea de drone este marginală, ceea ce se întâmplă în Ucraina îngrijorează întreaga planetă. Moscova evocă faptul că până în prezent n-a distrus infrastructura energetică şi nici reţeaua de telecomunicaţii. Într-un alt plan, Volodimir Zelenski, la o evaluare a declaraţiilor sale, acceptă „tragerea de timp”, de parcă trupele ucrainiene s-ar afla la porţile Moscovei, nu invers, şi solicită insistent declararea spaţiului aerian ucrainian „no fly zone”. Primeşte în continuare importante cantităţi de armament. El cere încheierea războiului, garanţii de securitate, restabilirea integrităţii teritoriale, garanţii reale pentru ţara sa ş.a.m.d.. Nu mai reiterează neaderarea la NATO, cum o făcuse recent într-o declaraţie pentru un post de televiziune american, şi nici nu mai face referiri la statutul Crimeei. Adresându-se în format video deputaţilor din Bundestag, care l-au aplaudat la începutul intervenţiei, a cerut cancelarului german Olaf Scholz să „dărâme zidul construit de Rusia în Europa”, făcând aluzie la zidul Berlinului şi a criticat, fără nici o rezervă, parlamentarii germani întrucât sprijinul lor a venit prea târziu pentru a opri războiul. A mai reproşat faptul că Germania face în continuare afaceri cu Rusia deşi „pacea este mai importantă decât veniturile”. Prin ricoşeu, anumite pasaje ale discursului său au vizat-o… pe Angela Merkel. Dacă Vladimir Putin poate fi, şi este, condamnat pentru manifestările revizioniste, Joe Biden îl califică „criminal de război”, afirmaţie considerată ca „inacceptabilă şi impardonabilă” de către Kremlin şi alocă 800 milioane de dolari cu titlul de ajutor militar. Pe fondul unei asemenea retorici belicoase, fiindcă şi ministrul ucrainian al Apărării, Oleksii Rezuikov, îl etichetase pe liderul de la Kremlin „criminal de război”, este firesc ca discuţiile echipelor de negociatori să fie împotmolite, şi războiul să se prelungească sine-die. De fapt, Vladimir Putin doreşte o altă arhitectură de securitate, un alt fel de relaţii între Rusia şi NATO în Europa Orientală. Mai exact, să fixeze noi reguli de joc.