Campania de împăduriri „O pădure cât o ţară”, începută în primăvară pe şantierul Ulieşti (Dâmboviţa) s-a încheiat ieri în comuna Bolintin-Vale (Giurgiu) cu o alocuţiune a preşedintelui Klaus Iohannis, în plin cadru natural, care a menţionat că s-au plantat circa 50 de milioane de puieţi. O cifră bună, la prima vedere, deşi depinde de schema folosită, pentru a cunoaşte cu exactitate suprafaţa împădurită sau reîmpădurită, structura speciilor ş.a.m.d.. În plus raportările Romsilva au fost mereu generoase. Klaus Iohannis s-a arătat satisfăcut de realizarea comunicată de silvicultori, prin ministrul de resort Mircea Fechet, mai ales că întreaga acţiune s-a derulat sub patronajul său direct. Pe cale logică nu putea să-şi declare nemulţumirea faţă de ceea ce însuşi a patronat. Discuţia a fost fadă, improvizată, realmente neinteresantă pentru jurnaliştii prezenţi, care paradoxal în întrebările lor n-au vizat nici cel puţin în treacăt problema împăduririlor. Una majoră, cu bătaie lungă, vizând perspectiva pădurii româneşti. Şi asta într-un moment în care condiţia esenţială a revigorării fondului forestier rămâne aceea ca tăierile anuale să nu depăşească, sub niciun motiv capacitatea anuală de creştere a pădurii. A continua, ceea ce s-a petrecut în ultimii 30 de ani, deşi ritmul s-a mai domolit, printr-un ansamblu de măsuri coercitive luate, înseamnă a reduce în mod constant patrimoniul forestier cu fiecare an. O altă condiţie este aceea a reîmpăduririi tuturor terenurilor degradate devenite neproductive, tocmai pentru că au fost lipsite de perdelele de protecţie, distruse fără nicio judecată. Şi fiindcă pădurea înseamnă pentru noi nu doar o mare bogăţie, ci şi un izvor de sănătate, cu funcţiile ei în inhibarea încălzirii climatice, discuţia chiar putea fi interesantă. Toate studiile serioase atestă că cea mai eficientă măsură împotriva încălzirii climatice este plantarea de păduri. România dispune momentan, conform Inventarului Forestier Naţional (IFN) finalizat de ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Institutul naţional de cercetare-dezvoltare „Marin Drăcea” de circa 7 milioane hectare de pădure, cea mai mare suprafaţă aflându-se în Transilvania, după care urmează Moldova şi Ţara Românească. Or, în timp ce ţările europene şi-au extins zonele forestiere, la noi defrişările sistematice continuă să fie muşamalizate. E drept, nu ca în alte perioade anterioare. Pădurea românească a devenit o prioritate naţională. Economică. Klaus Iohannis a făcut o referire succintă la viitoarea campanie de împăduriri, care ar urma să antreneze cât mai mulţi voluntari, solicitând un plus de determinare din partea silvicultorilor, dar în brambureala politică generată de neînţelegerile dintre PNL, USR-Plus şi UDMR, întrebările ziariştilor n-au avut comună legătură cu pădurea. Ci doar cu politica. Oricum, preşedintele ne-a comunicat că îi va accepta şi pe Ludovic Orban şi pe Florin Câţu pentru postul de premier, dacă vor reprezenta propunerea comună a partidelor de dreapta. Despre pădure, şi ceea ce ar trebui intreprins în perioada următoare pentru extinderea fondului forestier existent, mai buna valorificare a fructelor de pădure, protejarea fondului cinegetic, vom mai discuta probabil în primăvara viitoare, când se va inaugura noua campanie de împăduriri.
