Informare vs dezinformare sau capcanele virtualului

0
165

mondo-headerDificil de evaluat, în contextul globalizării informatice ce a sfârşit prin a pune în contact oarecum direct locuitorii planetei cu ajutorul noilor media, avantajele şi dezavantajele acestei noi condiţii a lumii de azi. Şi mai ales de mâine. Resortul unei astfel de judecăţi ambigue cred că l-am putea stabili şi printr-un recurs mitologic la nivelul, fie şi legendar, al descoperirii focului în ambianţa cunoscută a mitului promoteic. Unul printre puţinele care, dincolo de avantajele oferite, prezenta din faşă şi prezenţa unui risc asimilat, la limită, chiar al unei posibile catastrofe. Privind strict din această perspectivă, avertismentul promoteic s-a putut şi verifica de-a lungul mileniilor, căci istoria atâtor războaie şi conflicte sângeroase stă mărturie indubitabilă.

Să ne întoarcem la lumea de azi şi la impactul revoluţionar al noilor media în destinul nostru şi al lumii în care trăim. La palierul confruntărilor – belicoase – de natură geopolitică, e de reţinut convingerea avansată de câţiva corifei din branşa acestei noi ere tehnologice că un eventual viitor război va fi aproape exclusiv informatic. Iar indiciile acestei previziuni nu lipsesc. Dimpotrivă, ele spuzesc la tot pasul. Cel mai recent îl reprezintă implicarea hackerilor, presupuşi ruşi, în campania electorală din SUA, denunţată de-acum oficial de instanţele supreme de la Washington. Altele, mai numeroase decât putem constata, sunt în act ceas de ceas pe întinsele şi dificil de verificat reţele pe care le oferă internetul.

Un caz recent, cu o conotaţie nelipsită de un masiv grad ilustrativ pentru teza pe care o pun în dezbatere, se întâmplă în aceste zile în Italia. Pe scurt, „povestea” e prezintă astfel şi implică reţeaua de socializare Facebook.

La doar câteva ore după ce, încheiată criza politică în Italia, la mai puţin de 24 de ore de la depunerea jurământului noului premier Paolo Gentiloni, un tzunami de insulte s-au înregistrat pe un site care, culmea, a întrunit câteva mii de subscrieri, unele nelipsite de frenezia specifică amatorilor de mari „dezvăluiri din culise”.  Site-ul cu pricina se numeşte „LiberoGiornale” (ambiguitatea titlului face ea însăşi parte din strategia dezinformării, fiindcă pe piaţa italiană există două cotidiane importante de nivel naţional cu cele două nume alăturate).

Mesajul  care a atras atenţia specialiştilor din domeniu a fost şi cel care urma să conducă la identificarea sursei de manipulare. În chiar acel moment, post-jurământ, i s-a atribuit abia desemnatului premier următoarea declaraţie, pe care, fireşte, n-o pronunţase niciodată: „Italienii să înveţe să facă sacrificii şi să termine cu lamentaţiile”. O poziţie oricât de neînchipuit de posibilă – cine şi-ar permite un astfel de debut la conducerea unui executiv mai ales într-o situaţie de criză, inclusiv cu implicaţii constituţionale -. ea a funcţionat totuşi, dovadă stând succesul înregistrat în rândul masei de internauţi.

Ce s-a descoperit în final? Că, de fapt, site-ul respectiv aparţine a doi falşi jurnalişti, proveniţi din rândul militanţilor formaţiunii populiste „Cinci stele” a lui Beppe Grillo, unul dintre ei, cu pseudonimul,. Paolo Attivissimo” autodeclarat „comentator informatic”, făcând parte, mai demult, din echipa lui Casaleggio, informaticianul care s-a aflat la originea asamblării mişcării „populare” Cinque Stelle într-un partid nou cu istoria sa singulară de-acum cunoscută. Şi ceea ce a frapat încă şi mai mult e descoperirea că seite-ul respectiv aparţine unei firme particulare create şi gestionate – exclusiv pe sistemul de născociri – cu scopul de a face bani. Fiindcă, utilizând „popularitatea” de care se bucură, beneficiază şi de oferte de publicitate care-i asigură venituri grase.

Mai mult decât atât, sediul central – respectiv cu adresă la… instanţe fiscale – al respectivei „firme” se află în Bulgaria, la Sofia. Să ne mai mirăm atunci de serviciile miilor de hackeri de prin Moscova ori de la Budapesta (unde n-ar fi exclus nici suportul logistic guvernamental!) al căror scop, aşa cum evalua presa italiană de ieri, rămâne acela de manipulare, prin minciună şi, mai mult, prin înşelătorie neasumată, dar evidentă, a publicului tot mai numeros din sfera internetului?