Lumea ca lume

0
636

România va sprijini Kievul „oricât va fi necesar”

Prezent la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei – Sf. Maria este ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni – la Constanţa, preşedintele Klaus Iohannis a spus, în alocuţiunea sa, că România va sprijini Kievul oricât va fi necesar. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu, referindu-se la importanţa forţelor navale române, a transmis că România va păstra contribuţia de 2,5% din PIB, indiferent de problemele economice pe care le va întâmpina.

Război în Ucraina: În șase luni, Prigojin fie va fi mort, fie va avea loc o altă încercare de lovitură de stat

Când, în urmă cu o lună şi jumătate, şeful grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, obosit să tot fie tracasat şi dejucat de ministerul rus al Apărării, a anunţat un marş al mercenarilor săi spre Moscova, revolta s-a dovedit mai mult zgomotoasă decât eficientă. Rebeliunea s-a estompat rapid şi oamenii lui Wagner s-au retras în Belarus, prin acceptul preşedintelui Lukaşenko. De atunci s-au tot făcut speculaţii cu privire la soarta lui Prigojine. Ce rol ar mai putea juca şi la ce s-ar mai putea aştepta Vladimir Putin, de la acest fost aliat, pe câmpul de luptă. Christo Grozev, specialist în problema rusă pentru cunoscuta reţea Belking Cat, un ONG specializat în verificarea faptelor, crede că există două scenarii posibile exprimate în Financial Times: în șase luni, fie Prigojin va fi mort, fie va avea loc o nouă tentativă de lovitură de stat. Christo Grozev nu poate prezice viitorul, dar cunoaşte bine psihologia liderilor de la Moscova: Putin l-a numit deschis pe Prigojin un trădător, la televiziunea rusă. Toată lumea ştie ce face cu trădătorii din Rusia liderul de la Kremlin.

Moscova: Serghei Şoigu afirmă că resursele militare ucrainene sunt epuizate

Ucraina nu obţine niciun rezultat, în ciuda faptului că are sprijinul deplin al Occidentului, a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, în cadrul unei Conferinţe privind securitatea internaţională, la Moscova. El a spus că operaţiunea militară specială din Ucraina s-a dovedit un test serios pentru armata rusă, dar că Moscova a reuşit să mărească „în mod semnificativ” producţia de blindate. În ceea ce priveşte armele occidentale livrate Kievului, Şoigu a spus că nu sunt „ceva unic sau invulnerabil pentru trupele ruse”. „Suntem gata să împărtăşim evaluările noastre cu privire la punctele slabe ale echipamentelor militare occidentale”. El a mulţumit militarilor care luptă împotriva „neonazismului”, reluând de fapt retorica Kremlinului.

Germania: Șapte persoane rănite în timpul unui spectacol, în parcul de distracţii Europa Park

Luni, 14 august a.c., în cel mai mare parc de distracţii din Germania – Europa Park din Rust, în apropierea graniţei cu Franţa – în timpul unui spectacol, din cauza crăpării piscinei mobile, s-a creat o busculadă. Situat la jumătatea distanţei dintre oraşele Freiburg Im Breisgam şi Strasbourg, deschis în 1975, parcul de distracţii este vizitat în fiecare an de aprox. 6 milioane de persoane, ceea ce îl face unul dintre principalele parcuri de distracţii din Europa. Poliţia a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanţele acestui accident. Pe 17 iunie a.c. izbucnise un incendiu, în acelaşi parc, cel mai probabil datorat unor probleme tehnice, care a dus la evacuarea a 25.000 de persoane. O particularitate insolită: în parcul de distracţii german, 50 de ucraineni şi 30 de ruşi, în principal artişti angajaţi, lucrează împreună.

SUA: Donald Trump va fi judecat în Georgia

Fostul preşedinte american Donald Trump şi 18 apropiaţi, între care un secretar de stat al Georgiei, au fost acuzaţi că au vrut să falsifice rezultatele electorale în acest stat, un bastion republican, în care Joe Biden crease surpriza la 3 noiembrie 2020, prin obţinerea unei victorii nescontate, dar … înguste. Acesta este al patrulea rechizitoriu. Procurorul districtual Fani Willis, care investighează acest caz din 2021, a declarat că vrea un proces „în termen de 6 luni”. Donald Trump şi ceilalţi inculpaţi au refuzat să recunoască pierderea alegerilor în acest stat şi au participat cu bună ştiinţă şi deliberat la o conspiraţie, pentru a schimba ilegal rezultatul alegerilor în favoarea lor, se spune în rechizitoriu. Donald Trump a atacat-o pe Fani Willis, printr-un comunicat de presă, numind-o „partizană turbată”, care serveşte interesele preşedintelui democrat Joe Biden. „Şi-a încetinit strategia anchetei pentru a interfera cât mai mult cu cursa prezidenţială de anul viitor şi a dăuna campaniei dominante a lui Trump”. Ancheta a fost declanşată în urma unui apel telefonic din ianuarie 2021 al fostului preşedinte american, a cărui înregistrare a fost făcută publică, fiindcă se cerea unui oficial local să găsească cele 11.780 de buletine de vot pe numele său care lipseau, permiţându-i victoria în acest stat. Donald Trump se va confrunta personal cu 13 capete de acuzare. Actul acuzator are 98 de pagini. Pentru a se preveni posibile presiuni ale suporterilor sau violenţe, în faţa Tribunalului din Atlanta au fost instalate bariere de securitate. Spre deosebire de procesele federale, procedurile judiciare din Georgia sunt televizate. Chiar dacă va câştiga alegerile anul viitor, în situaţia că va fi condamnat, Donald Trump nu va putea să beneficieze de graţiere, întrucât condamnarea va fi la nivelul statului Georgia, asupra căruia statul federal nu are autoritate. În sondaje, reamintim, Donald Trump îşi domină cu autoritate adversarii în perspectiva alegerilor primare din partidul republican.

Războiul din Ucraina şi alegerile din SUA

E controversată discuţia legată de influenţa problemelor geo-politice asupra alegerilor prezidenţiale din SUA. Victoria uluitoare a preşedintelui George W. Bush în războiul din Golf (ianuarie-martie 1991) nu l-a împiedicat să piardă în anul următor în faţa necunoscutului guvernator democrat al statului Arkansas, Bill Clinton, fără nicio experienţă internaţională. Cu toate acestea, apreciază analiştii, chiar dacă SUA nu participă efectiv la războiul din Ucraina, dezbaterile electorale au accente particulare. Fiindcă în tabăra democrată nimeni nu se îndoieşte de desemnarea, în alegerile primare, a lui Joe Biden drept candidat şi astfel sprijinul pentru Zelenski va fi în continuare asigurat. Liderii ucraineni cred însă că alegerea unui preşedinte republican nu le-ar fi deopotrivă favorabilă. Cum se vor raporta americanii la războiul din Ucraina, anul viitor, rămâne de văzut şi preferabilă ar fi rezolvarea crizei înainte de alegeri. Unii cred că în faţa lui Donald Trump, Joe Biden ar putea pierde alegerile, dacă nu pune capăt luptelor din Ucraina şi invocă deznodământul alegerilor din 1952, când, din cauza războiului din Coreea, Truman a pierdut în faţa lui Eisenhower, care a terminat… războiul.