Victoria talibanilor şifonează imaginea americanilor?

0
412

La capătul a 20 de ani de prezenţă în Afghanistan –cel mai lung război purtat de SUA- victoria spectaculoasă, şi aproape neverosimilă, prin rapiditatea ei, a surâs talibanilor. Oraşele au căzut unul după altul săptămâna trecută. Prăbuşirea guvernului afghan şi al armatei sale, finanţată de Washington, fuga preşedintelui Ashraf Ghani, baletul elicopterelor care participă la evacuarea personalului ambasadelor occidentale şi a rezidenţilor, toate acestea sunt fapte istorice care riscă să patineze greu pe imaginea actualului preşedinte, Joe Biden, ce evoca recent „o misiune reuşită”. Pentagonul evalua la 30.000 numărul persoanelor americane sau afghane care lucrau pentru SUA. Cu talibanii din nou la putere, la mai puţin de o lună până la aniversarea atentatelor din septembrie 2001, întrebări fireşti aşteaptă răspunsuri greu de formulat. Pentru ce, 2.000 de vieţi americane pierdute? Pentru ce o factură ce depăşeşte 1.000 de miliarde dolari, după alte surse 2.000 de miliarde? Nimic nu e scuzabil. Se vorbeşte de o catastrofă. Alesul republican Liz Cheney, membră a Camerei Reprezentanţilor pomenea de o derută americană „pe care rivalii SUA ştiu să o folosească şi să ameninţe aliaţii”. Husain Haqqani, fost ambasador pakistanez în SUA, acum director pentru Asia de Sud şi Centrală la Institutul Hudson, confirmă că guvernul afghan a fost abandonat în timpul discuţiilor de la Doha, unde talibanii au fost încurajaţi să practice o diplomaţie a înşelăciunii. În apărarea sa, guvernul Biden repetă că acordul de la Doha (februarie 2020) a fost negociat de fostul preşedinte american, Donald Trump, şi că americanii în marea lor majoritate se opun unui război fără sfârşit. Mai clar s-a exprimat secretarul american de stat Anthony Blinken, care a respins duminică orice comparaţie cu Saigonul în 1975. „Noi am mers în Afghanistan în urmă cu 20 de ani cu misiunea de a regla conturile cu cei care ne-au atacat la 11 septembrie. Ne-am îndeplinit misiunea. Rămânerea în Afghanistat pe timp nelimitat nu este în interesul nostru naţional”. Războiul afghan a durat de la 7 octombrie până la 17 decembrie 2001 şi s-a încheiat cu victoria forţelor anti-talibane. Or, după fuga de la 16 decembrie 2001 a lui Ben Laden spre Pakistan, unde a fost ucis 10 ani mai târziu, nici un jihadist n-a mai subzistat în Afghanistan. Întrebare cheie: vor redeveni talibanii gazde pentru Al-Qaeda? Considerată o ţară rivală, China este privită ca beneficiar al situaţiei, mai ales că împarte o frontieră de 76 kilometri cu Afghanistanul şi a declarat deja că doreşte relaţii amicale cu insurgenţii, cu condiţia de a se conforma angajamentului de a rupe toate legăturile cu organizaţiile teroriste, înclusiv TTP şi Mişcarea Islamică Turkistanul de Est, o grupare pe care Beijingul o învinovăţeşte pentru neliniştile din regiunea Xin-Jiang. Viteza cu care talibanii au luat puterea a fost o surpriză şi pentru Rusia, Moscova supralicitând forţele armate ale Afghanistanului, laşe de la primul foc. Îşi păstrează însă reprezentanţa diplomatică. Numai că talibanii n-au rupt-o niciodată clar cu Al-Qaeda. Şi dacă retragerea din Afghanistan era inevitabilă, acordul semnat anul trecut între Washington şi talibani rămâne valabil? Comunitatea internaţională este alarmată. Secretarul general al NATO estima duminică 15 august că este mai urgent ca niciodată găsirea unei soluţii politice. O reuniune în sistem videoconferinţă cu miniştrii afacerilor externe ai UE este prevăzută pentru astăzi după-amiază. Surprinzătoare rămâne însă debandada totală din rândul forţelor de securitate afghane finanaţate timp de 20 de ani cu miliarde de dolari. S-a evitat o vărsare de sânge? Acesta e motivul? Saigon, Bagdad, Tripoli, Damasc şi acum Kabul: valorile democratice nu pot fi exportate cu forţa. Strategia nu provoacă altceva decât potenţarea patriotismelor locale. La Kabul, Palatul prezidenţial se află faţă-în-faţă cu sediul CIA. Insurgenţii vorbesc de un transfer al puterii pe cale paşnică. Ashraf Ghani, doctor în antropologie la universitatea americană Columbia, fost înalt funcţionar la Banca Mondială, s-a aflat în fruntea ţării timp de 6 ani, 10 luni şi 17 zile, şi –reţetă universală- se spune că a fost trădat. 6.000 de militari americani se află acum concentraţi în zona aeroportului internaţional din Kabul, pentru a veghea la plecarea personalului diplomatic şi nu numai. O schimbare seismică, care poate schimba politica în această parte a lumii, în moduri greu de prevăzut, nu este exclusă.