Vom avea alegeri locale la 27 septembrie a.c.!

0
238

Nu mai planează nici o ambiguitate, în privinţa organizării alegerilor locale, după promulgarea în cursul zilei de ieri a Legii privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora, după cum a anunţat Administraţia Prezidenţială. Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, adoptase proiectul de lege menţionat. Termenii privind procesul electoral încep să curgă de la data 29 iulie a.c. Aşadar, se intră, cum se spune, în linie dreaptă. Partidele politice finisează de acum listele de candidaţi pentru funcţiile de primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilieri locali şi judeţeni –se strâng semnături de susţinere- şi îşi testează, prin sondaje, şansele. În curând va începe ceea ce numeam, până acum, campania electorală. Care va fi una insolită. Ceea ce ne interesază cu precădere, la nivelul municipiului Craiova, pare de acum stabilit, chiar „bătut în cuie”. Pentru funcţia de primar vor candida deputata Lia Olguţa Vasilescu (PSD), deputatul Nicolae Giugea (PNL), avocatul Lucian Săuleanu (USR-Plus), Antonie Solomon (PER), Eduard Ciceu (Pro România) şi aşa mai departe. Pentru funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, sunt anunţate, ca aproape sigure, candidaturile lui Cosmin Vasile (PSD) –actualmente vicepreşedinte- şi Alexandru Gâdăr (PNL) inspector general adjunct la ISJ Dolj-. Desemnarea se va face prin vot uninominal, ca şi în 2008. Cât de curând vor fi cunoscute numele tuturor candidaţilor, care vor încerca bineînţeles să-şi facă cunoscute programele electorale. Particularităţi aparte, cum spuneam, în condiţiile restricţiilor menţinute prin Legea carantinării şi izolării, va avea şi campania electorală. Paradoxal, deşi creşterea cazurilor de infectare este neliniştitoare asistăm pasiv şi la o decredibilizare a măsurilor de distanţare fizică şi a tuturor gesturilor barieră. Confuzia instalată, care se accentuează complică şi ecuaţia electorală. Între timp, statisticile oficiale, oferind şi posibilităţi de comentarii, sunt privite cu destulă circumspecţie. În fine, până acum, de dată recentă, am avut alegeri municipale în Franţa, alegeri legislative în Serbia, alegeri prezidenţiale în Polonia. Desfăşurate în bune condiţii, fără consecinţe în plan sanitar. Cert este însă, viaţa politică tradiţională este perturbată şi pe cale de consecinţă şi candidaţii în apropiatele alegeri locale vor trebui să-şi ajusteze strategiile la rigorile sanitare existente. Se va vota, oricum, cum s-a mai întâmplat şi în vremuri de ciumă. Potrivit unui sondaj IRES, 72% dintre repondenţi consideră că este mai importantă siguranţa cetăţeanului decât democraţia. Precauţia merge atât de departe încât jumătate dintre români doresc alegeri locale, deşi în această toamnă sunt programate şi cele parlamentare, după ce virusul va fi eradicat. Sondajul IRES mai arată că 82% dintre românii cu drept de vot solicită mărirea numărului de secţii de votare iar 75% dintre simpatizanţii tuturor partidelor îşi exprimă alte preferinţe, ca de pildă votul online. Pentru care nu sunt întrunite toate condiţiile. Sociologul Marius Pieleanu, căruia nu i s-au confirmat cercetările la ultimele scrutinuri, opinează ca va fi o ruptură mare între votul politic urban-rural. Adică un vot precumpănitor pe urban, cu excepţia Craiovei, pentru USR şi PNL, şi un vot masiv pe rural, pentru PSD. Clivajul în opinia sa va fi unul fără precedent. Fireşte este un punct de vedere şi trebuie luat ca atare. Tot Marius Pieleanu mai avansează şi ideea unei participări scăzute la aceste alegeri, o teză de asemenea „discutabilă”, fiindcă acest gen de alegeri interesează de regulă pe toţi membrii comunităţilor din care fac parte. În actuala fază a lucrurilor, cam atâta se cunoaşte.