Situată în plin centrul oraşului, clădirea care a adăpostit ani la rândul sediul Teatrului de Păpuşi din Craiova a ajuns o paragină şi în ochii autorităţilor locale. Imobilul, ce mai poartă încă o arhitectură impresionantă pe faţadă, a fost trecut pe lista proprietăţilor aflate într-o stare avansată de degradare, urmând să fie supraimpozitat pentru paragină.
Timp de aproape 50 de ani, clădirea cu o arhitectură bogată, de început de secol XX, a adăpostit Teatrul de Păpuşi din Craiova. Istoria locului consemnează, în principal, această destinaţie care i s-a dat clădirii, începând încă din anul 1956, de când a luat fiinţă secţia de artă a păpuşarilor craioveni. Foaierul teatrului a fost amenajat în partea din faţă a clădirii, acolo unde se găseau vitrinele unui fost spaţiu comercial. La parter, în adâncime, a fost creată sala de spectacole, dar una micuţă, cu o capacitate de numai 150 de locuri. La cutremurul din 1977, teatrul încă mai funcţiona acolo şi imobilul nu a fost afectat. În 1979, însă, s-a pus problema demolărilor de pe aliniamentul străzii A.I Cuza, pentru a face loc blocurilor. Faptul că acolo funcţiona Teatrul de Păpuşi, a oprit acest avânt. Copiii au continuat să vină la spectacole şi mulţi ani după, până în anul 2006, când a fost retrocedat proprietarilor şi tot teatrul, cu decoruri şi păpuşi, a trebuit să se mute.
O ruină nelocuită
Imobilul de pe strada „A.I. Cuza”, nr. 16 are, în acte, patru proprietari. Ştefan Mărăscu, Ion Andrei Rizescu şi Teodora Savopol locuiesc în Bucureşti, şi doar unul singur, Adriana Cichiridan, îşi are domiciliul în Craiova. Dar nici acesta din urmă nu locuieşte în clădirea respectivă, ci într-un imobil aflat în apropriere de Grădina Botanică, pe strada Iancu Jianu. Aşa se face că, în prezent, imobilul cu etaj şi mansardă de vizavi de Universitate este complet gol, nefiind locuit de nimeni. Din orice unghi l-ai privi, imobilul aduce cu o clădire în ruină, care contrastează puternic cu toate construcţiile din jur. Dacă faci abstracţie de acest aspect, nu ai cum să nu sesizezi, totuşi, mirosul puternic de mucegai care răzbate de dincolo de ziduri, în special în zilele toride de vară.
Dezinteres total
Autorităţile locale au trimis, încă din luna iulie a anului trecut, notificări către fiecare din cei patru, identificaţi ca ultimii proprietari ai clădirii. Acestora le-a fost pus în vedere că, în urma constatărilor care s-au făcut la faţa locului, imobilul cu pricina a fost încadrat în categoria „clădirilor neîngrijite”, care se supun reglementărilor instituite printr-o hotărâre de consiliu aprobată la începutul lui 2017. Ca atare, proprietarii au fost înştiinţaţi că au la dispoziţie restul de luni care au mai rămas până la sfârşitul anului pentru a începe lucrările de reabilitare. Autorizaţia de construcţie, care ar fi trebuit să le fie eliberată de Primărie, urma să fie folosită ca o dovadă că proprietarii au demarat lucrările.
Proprietarii, taxaţi cu supraimpozit de 500%
S-a aşteptat până la data de 31 decembrie, când a expirat termenul din notificare, dar nici atunci nu era mişcat nimic la imobilul de vizavi de Universitate. Ca şi în vara lui 2017, lucrurile erau intacte. În nota de conformitate şi neconformitate a Primăriei Craiova, se precizează că imobilul a rămas exact în aceeaşi stare, semn că proprietarii nu au întreprins nici o măsură pentru a schimba modul în care se prezintă clădirea. Prin urmare, reprezentanţii municipalităţii au propus includerea construcţiei pe lista neagră a clădirilor supraimpozitate pentru paragină. Acest lucru înseamnă că fiecare din cei patru proprietari ai imobilului de la adresa respectivă vor plăti anul acesta un impozit pe clădire majorat cu 500%.
Clădirea are nevoie de mai multe reparaţii
Clădirea are nevoie de mai multe tipuri de intervenţii. La o primă evaluare, reprezentanţii municipalităţii au stabilit că structura de rezistenţă a imobilului, realizată din zidărie de cărămidă, are „uşoare degradări şi fisuri”, la fel ca şi pereţii. Acoperişul tip-şarpantă în mai multe ape este acoperit cu tablă, care este ruginită şi are „şorturile de îmbinare laterală a calcanelor” parţial desprinse. Clădirea are multe pierderi la capitolul finisaje. Specialiştii primăriei au notat că tencuiala şi zugrăveala de la faţade sunt „coşcovite, crăpate şi parţial desprinse”, iar elementele de arhitectură decorativă – cum sunt medalioane, console, arcade – sunt „degradate, fisurate şi parţial distruse”. Toată tâmplăria imobilului este uzată, iar unele ferestre nu mai au nici geamuri.
