La 4 martie a.c., nu departe de Mill Pub, în Salysbury, un oraşel medieval din sudul Angliei, pe o bancă au fost găsiţi, în inconştienţă, Serghei Skripal (66 ani) şi fiica sa Iulia (30 de ani), de sergentul de poliţie Nick Barly, care iniţial a crezut că cei doi se află sub influenţa drogurilor puternice. După o încercare inoperantă de prim-ajutor, victimele au fost transportate la spitalul din Salysbury, unde se află şi acum în stare critică. Sergentul va cunoaşte şi el, imediat, o stare gravă, contaminat de un agent neurotoxic, victimă colaterală a unei tentative de otrăvire, se spune cu Novitshock, o armă chimică, de 5 până la 10 ori, mai puternică decât gazul sarin sau VX, folosit în asasinarea fratelui liderului nord-coreean Kim Jong-un, în februarie anul trecut. Iulia sosise de dată recentă de la Moscova, aducând şi ninsoare viscolită, botezată de englezi „bestia din Est”. În prealabil, Serghei Skripal şi fiica sa luaseră dejunul la ora 13:30, într-un restaurant italian, unde aşteptaseră cam mult onorarea comenzii, motiv de supărare şi de reglare a notei de plată, rusul obţinând o reducere de 20% pentru întârziere. Au consumat şi câte un pahar de bere. Multă vreme Serghei Skripal a lucrat pentru GRU, direcţia generală de informaţii a armatei ruse, obţinând gradul de colonel. Locuise la Moscova, într-un cartier al oligarhilor, Roublevka. În iulie 1995 a fost recrutat de MI-6, deconspirând identitatea şi numerele de telefon a 300 de agenţi ruşi. Informaţiile furnizate au fost plătite, potrivit presei britanice, până la 6.700 euro bucata. Cooperarea va dura 10 ani, şi chiar după părăsirea GRU, pentru ministerul rus de externe, va rămâne o sursă preţioasă pentru MI-6. În 2004 se produce o lovitură de teatru: agentul este deconspirat de serviciile ruse de protecţie şi arestat de oamenii FSB. Deşi va pleda nevinovat, în timpul procesului cu uşile închise, Serghei Skripal va fi condamnat la 13 ani de închisoare şi trimis în Mordovia, o provincie cunoscută pentru gulagul său. Şase ani mai târziu, a fost graţiat de preşedintele rus, Dmitri Medvedev, împreună cu alţi trei agenţi legaţi de servicii străine de spionaj. A fost schimbat contra altor spioni ruşi arestaţi în SUA, pe aeroportul din Viena, unde un Boeing 676 şi un YAK-4 s-au poziţionat foarte aproape. S-a stabilit, în Anglia, sub adevărata identitate, după ce lucrase pentru Est şi Vest, convins că nu mai are de ce să se ferească. În 2006 preşedintele rus va promova o lege care va autoriza uciderea teroriştilor, chiar şi în afara teritoriului naţional. Mesajul ar părea clar, mai ales că opoziţia din exil, ostilă lui Vladimir Putin, va „beneficia” de un val de asasinări. Alexandr Litvinenko, fost KGB, după un ceai cu poloniu 2010, va fi considerat… o victimă tardivă a Cernobâlului. Salutări din Rusia! Scandalul e imens. Premierul britanic, Theresa May, considerând „afacerea Skripal” „un atentat la suveranitatea britanică”, a anunţat miercuri expulzarea a 23 de diplomaţi şi îngheţarea relaţiilor diplomatice bilaterale, o decizie considerată „absolut iresponsabilă” de Moscova, care îşi clamează nevinovăţia. „Am aşteptat furnizarea de probe concludente, dar pentru moment ele nu au venit”, a spus Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Aflat la Astana, capitala Kazahstanului, pentru o reuniune privind Siria, seful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a confirmat măsurile de retorsiune constând în expulzarea, pe principiul simetriei, a aceluiaşi număr de diplomaţi britanici. Presa britanică a pus sub lupă „afacerea Skripal” şi atât „The Times”, dar şi „The Guardian” o consideră o excepţie de la regulile tacite de spionaj. Potrivit „The Times”, veterani ai serviciilor de informaţii ruse au menţionat un detaliu, infirmând pista: un individ, odată graţiat, are dreptul la viaţa sa, fără a mai fi îngrijorat. Tentativa de asasinat ar putea emana de la crima organizată rusă sau un lup singuratic, dornic să îi facă plăcere lui Vladimir Putin. Mai ales că, şi după sosirea în Regatul Unit, Serghei Skripal a continuat să lucreze pentru MI-6 – deşi nu mai avea ce divulga – şi în acest caz, estimează „The Guardian”, ar fi o excepţie de la regulile tacite. Se mai spune că pe pagina sa de Facebook, Skripal l-ar fi calificat pe Vladimir Putin „cel mai rău preşedinte din istorie”. Joi, Vladimir Putin a prezidat un Consiliu de Securitate, consacrat „unei discuţii aprofundate pe relaţiile dintre Rusia şi Regatul Unit în contextul afacerii Serghei Skripal”, în cadrul căreia participanţii, potrivit Kremlinului, şi-au exprimat „grava preocupare faţă de poziţia distructivă şi provocatoare a părţii britanice”. Duminică sunt alegeri prezidenţiale în Rusia, şi în absenţa unei alternative credibile Vladimir Putin este dat câştigător. Londra, în contextul izolării crescânde, legate de „Brexit”, şi-a testat aliaţii, Berlinul, Parisul şi Washingtonul imputând actul Rusiei. NATO a păstrat termeni calibraţi. Să mai amintim că SUA a anunţat noi sancţiuni pentru ingerinţa în propriile alegeri prezidenţiale din 2016, iar Casa Alba a afirmat că episodul Skripal se înscrie în contextul derapajelor repetate contra ordinii internaţionale, suveranităţii statelor şi proceselor democrate din ţările occidentale.
