„Hârtia la albastru, plasticul şi metalul la galben şi sticla la verde” – o lecţie pe care craiovenii trebuie să o înveţe

Craiova a intrat de mai bine de două luni în rândul oraşelor care au implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje. În această perioadă, containerele galbene, albastre şi verzi au împânzit centrul. În marile intersecţii, în vecinătatea instituţiilor şi a magazinelor, acestea sunt menite să atragă privirile trecătorilor şi să-i familiarizeze cu noul mod de diferenţiere a deşeurilor de ambalaje. În cartiere, deocamdată, punctele de colectare sunt mai rare, fiind amplasate în zonele cele mai frecventate, cât mai la vedere. Privită cu interes, iniţiativa a atras de partea sa mulţi craioveni care s-au conformat instrucţiunilor. Cu toate că sunt de acord cu sistemul ecologic de colectare a deşeurilor de ambalaje, o parte din ei spun că s-au lăsat păgubaşi pentru că le e peste mână să ducă sacii de hârtie, plastic sau metal la pubelele aflate la câteva blocuri distanţă. Ar fi fost mult mai simplu dacă acestea ar fi fost puse aproape de tomberoanele în care se aruncă gunoiul menajer, mai spun ei. Până să răspundă doleanţei, iniţiatorii proiectului aşteaptă ca oamenii să se familiarizeze cu bunul obicei „Hârtia la albastru, plasticul şi metalul la galben şi sticla la verde”, care încă mai creează confuzie.

La sfârşitul lunii septembrie a.c., Primăria Craiova, SC Salubritate SRL şi ECO-ROM Ambalaje au lansat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în Bănie. Până în acest moment au fost amenajate peste 50 de puncte de colectare a deşeurilor tot oraşul, majoritatea în zona centrală, iar acţiunea continuă, ţinta proiectului-pilot fiind aceea de amenajare a 62 de astfel de obiective în Craiova.

Partea bună a lucrurilor e că oamenii au înţeles ce au de făcut, iar asta o constată angajaţii Salubrităţii, care de la o săptămână la alta ridică cantităţi din ce în ce mai însemnate de deşeuri de ambalaje de la punctele de colectare. “Este încă devreme să ne pronunţăm în ceea ce priveşte rezultatul acestei campanii, dar, de la o săptămână la alta, atunci când se ridică aceste containere, se vede diferenţa. Cantităţile de deşeuri cresc, semn că oamenii au începu să înţeleagă care este ideea acestei campanii”, afirmă Sorin Ciobanu, directorul SC Salubritate SRL Craiova.

De-ar fi mai aproape…

“Este o iniţiativă foarte bună, de care avea nevoie oraşul nostru. Poate nu o să mai fie atâta mizerie, iar lumea o să înveţe că trebuie să pună gunoiul acolo unde îi este locul – la container. Ce-i drept, era bine să fie puse şi în spatele blocurilor, acolo unde sunt tomberoanele la care aruncăm de obicei gunoiul, pentru că nu-i convine nimănui să vină cu sacul de deşeuri până în stradă”, spune Constantin Petiţioiu, în vârstă de 68 de ani. Locuieşte în cartierul Rovine şi are ceva de mers până la cel mai apropiat punct de colectare selectivă. Asta nu îl împiedică să ia sacul cu hârtie atunci când are drum în zonă. De aceeaşi părere este şi Ionel Ciobanu, care locuieşte în zona Piaţa Gării. “Iniţiativa este una lăudabilă, mai ales că aşa se procedează în străinătate, unde toată lumea aruncă gunoiul pe categorii, nu la un loc, într-un singur tomberon. Probabil că aşa vor fi salvate sute de hectare de pădure care se tăiau pentru producerea hârtiei. Cei care înţelegem cel mai bine această problemă suntem noi, pensionarii. Unii dintre noi sunt însă bătrâni, bolnavi, nu pot să meargă până în centru, unde s-au amplasat cele mai multe containere”, spune acesta.

“E nevoie ca populaţia să fie educată până se va trece la acest pas”

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje este o lecţie pe care craiovenii o învaţă pas cu pas, aşa că până să aibă containerele colorate în spatele blocului mai au de aşteptat. Deşi regula de bază e „Hârtia la albastru, plasticul şi metalul la galben şi sticla la verde”, unii dintre ei mai încurcă pubelele, aruncând pet-urile la sticlă şi invers. “Containerele speciale pentru colectarea de sticlă nu au fost încă amplasate peste tot. Mai înainte de toate trebuie să înveţe oamenii unde să arunce hârtia, pet-urile şi gunoiul menajer pentru că încă mai greşesc. S-a încercat aşezarea punctelor de colectare în zona centrelor comerciale tocmai pentru că sunt intens circulate şi aici se şi strânge mai mult – asta a fost de fapt strategia campaniei şi aşa se fac lucrurile şi în alte ţări. Va trece ceva timp până când containerele vor apărea şi între blocuri, acolo unde în mod normal sunt tomberoanele pentru că e nevoie ca populaţia să fie educată până se va trece la acest pas, astfel riscam să le găsim pline de gunoi nediferenţiat”, precizează Sorin Ciobanu.

UE, cu ochii pe noi

Colectarea selectivă are o contribuţie importantă la îndeplinirea ţintelor de reciclare impuse de Uniunea Europeană pentru toate cele patru tipuri de material. România are la dispoziţie aproximativ un miliard de euro, fonduri europene, pe care să-i acceseze pentru investiţii în infrastructura de colectare selectivă. În acest moment, recordul negativ atins de ţara noastră este că 99% din toate deşeurile municipale merg la groapă, faţă de media europeană de 38%. Până în 2013 România trebuie să recicleze 60% deşeuri de ambalaje, iar până în 2020, trebuie să ajungă la o ţintă de reciclare de 50% pe toate fluxurile de deşeuri – din totalitatea deşeurilor municipale. În cazul în care nu se conformează, statul român riscă amenzi de 200.000 de euro pe zi pentru fiecare tip de material, începând cu 2013.

HG 247/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje prevede amenzi usturătoare şi pentru cetăţenii şi operatorii economici din zonele cu puncte de colectare selectivă. Dacă aruncă deşeurile la grămadă riscă amenzi între 600 de lei şi 1.000 de lei, respectiv de 10.000 lei până la 20.000 lei. Alături de obligaţiile legislative, este important ca românii să arunce selectiv în containerele colorate din raţiuni de mediu.

Ştiaţi că majoritatea ambalajelor, după consum, sunt reciclabile? Cutiile de medicamente, cutia de iaurt, dozele de suc, pet-urile, cutia de şerveţele sau conservele etc. Fie că pot fi transformate într-un alt produs (de la tricouri, pixuri la spiţe de bicicletă sau în hârtie de ziar) sau pot fi incinerate, cu recuperarea de energie electrică.

ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA