Boala limbii albastre revine

0
36

Autorităţile sanitar-veterinare sunt, din nou, în alertă. Noile cazuri depistate în Botoşani vin să confirme periodicitatea bolii în acest anotimp şi în zona Moldovei. Focare intense sunt semnalate în Ucraina şi Ungaria. Fără să beneficieze de un program naţional obligatoriu de eradicare a virusului, câteva ferme din Dolj au procedat la vaccinarea voluntară.

Boala limbii albastre (Bluetongue) a atins, iar, România. Vecinătatea cu Ucraina, unde focarul există de ceva vreme a făcut ca în trei localităţi din Botoşani să fie confirmată boala. Mai precis la trei exploataţii zootehnice. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a notificat, deja, Comisia Europeană, statele membre, dar şi Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală.

România a mai cunoscut, în data de 22.08.2014, un episod al acestei boli, confirmată prin probele de sânge prelevate şi analizate de către Laboratorul Naţional de Referinţă, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA). Atunci a fost afectat judeţul Buzău. Virusul este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage şi nu prin contactul direct între animale. Mortalitatea este varabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv. Pierderile economice sunt provocate de costurilor eradicării bolii, inculzând despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţi de radicare a bolii, cheltuilei pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie.

Măsurile acoperă o arie de 100 de km

În Dolj, încă din 2014 s-a stabilit un plan de măsuri pentru situaţia în care boala limbii albastre se va confirma şi la noi. Astfel, se va delimita o zonă de protecţie pentru bluetongue pe întreg teritoriul judeţelor Dolj, Gorj, Mehedinţi şi o parte din Olt şi Vâlcea. „Se va proceda la identificarea tuturor exploataţiilor de rumegătoare şi se va efectua recensământul animalelor domestice receptive (bovine, ovine, caprine). Se va evalua numărul şi arealul de viaţa al rumegătoarelor sălbatice receptive (cervidee) din zona de protecţie delimitată. În zona de control de 20 de km din jurul focarelor se vor efectua inspecţii clinice lunare a rumegătoarelor domestice, iar în restul zonei de până la 100 de km, la notificarea deţinătorului de rumegătoare se va acţiona ca la suspiciune”, ne-a precizat dr. Costică Retea, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.

Deplasarea animalelor poate fi restricţionată

Personalul Direcţiei Silvice Dolj şi al filialelor AVPS Dolj au obligativitatea de a colecta şi transporta probe de la rumegătoarele sălbatice cu stare de sănătate modificată şi, eventual, cadavre, la Laboratorul Sanitar-Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj, pentru investigaţii.

Deasemenea, ieşirea animalelor domestice receptive din zona de protecţie în zonele libere din România va fi permisă numai cu respectarea prevederilor regulamentului CE nr. 1266/2007 şi cu aviz interjudeţean. Astfel, s-a reintrodus folosirea avizului interjudeţean pe întreg teritoriul ţării, indiferent dacă judeţele implicate sunt în zona de restricţie sau în zona liberă de bluetongue. Târgurile de animale pentru speciile receptive (bovine, ovine, caprine) vor fi închise pe perioada măsurilor de protecţie.

Vaccinarea este, deocamdată, voluntară

Focarele de pestă porcină care au afectat mai toată ţara în anii anteriori au devenit istorie. Conducerea DSVSA Dolj spune că, prin aplicarea măsurilor drastice de eradicare a virusului pestei porcine, incinerarea şi îngroparea animalelor infectate, s-a reuşit eliminarea acestei boli. Cum despre un program naţional de combatere a bolii limbii albastre, încă nu se pot spune prea multe, fermele de profil au posibilitatea să efectueze, voluntar, vaccinările. La data de 02.09.2015, DSVSA Dolj a comunicat ANSVSA că un efectiv de 755 de bovine din exploataţiile comerciale au fost vaccinate voluntar împotriva bolii limbii albastre.

Pesta porcină africană ameninţă să pătrundă în România, tot din arealul ucrainean, unde focarele sunt, în prezent, numeroase. Virusul poate determina pagube importante prin procentul de mortalitate ridicat, prin dificultăţile de eradicare a bolii şi prin restricţiile impuse comerţului. Dramatic este că, potrivit ANSVSA, nu există vaccin împotriva acestei boli. Singurele metode care pot ţine boala departe sunt cele de prevenire, igienă alimentară şi a exploataţiilor.