Pâine rumenă și pufoasă, proaspăt scoasă din cuptor ori din țest, cu miros care te îmbie să rupi măcar un coltuc. Lângă ea, turte pe plită, azimă, pogacea, colaci de dat la grindă, dar și brânzoaice, pateuri cu osânză, plăcinte cu praz ori cu spanac, prăjituri cu mere și biscuiți. Mesele s-au umplut și cu alte bunătăți: pui în pită, raci de post, murături prăjite, ouă roșii, brânză cu ceapă verde… Toate într-o nouă ediție a proiectului „Dolju-n bucate”, una dedicată pâinii și simbolisticii ei, pe care Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj a organizat-o ieri. Și toate pregătite de mâini pricepute și voluntare din localitățile doljene Afumați, Calafat, Bârca și Urzicuța, de la Asociația Macedonenilor din Romania, Asociația Vlahilor din Bulgaria, Căminul Cultural din Florentin – Bulgaria și de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova. Contextul a fost unul cât se poate de potrivit și pentru lansarea mini-albumului „Dolju-n bucate”, cuprinzând fotografii realizate la celelalte ediții ale proiectului, desfășurate din 2014 până în prezent.
Evenimentul „Vorba pâinii” la „Dolju-n bucate”, construit în jurul simbolisticii pâinii, s-a desfășurat la Galeriile „Cromatic” ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, un spațiu neîncăpător pentru zecile de participanți veniți să vadă expoziția gastronomică și, de ce nu, să guste măcar unul din preparatele prezentate.
„De această dată, avem un proiect cu tematică, așa cum o să se desfășoare și de-acum înainte. Tema de astăzi este pâinea și simbolistica ei în fiecare din gospodăriile noastre, pentru că ea ne însoțește în absolut orice moment, și de bucurie, și de tristețe. O regăsim pe masă în fiecare zi, sub diverse forme”, a declarat, în deschidere, Amelia Etegan, manager al instituției-gazdă, subliniind că, din 2014 și până în prezent, „comunitățile locale au fost cele care au susținut, în primul rând, acest proiect”.
Îmbrăcați în costume populare și dornici de a face cunoscute bunătățile specifice zonei din care provin, participanții la această ediție au așezat pe mese nu numai felurite tipuri de pâine, ci și mâncăruri gustoase. Expoziția gastronomică a fost completată cu o expoziție de fotografie, demonstrații practice de frământare a pâinii și… flori de câmp ori spice de grâu, care și-au găsit locul potrivit printre mâncărurile tradiționale. Cu acest prilej a fost lansat și mini-albumul „Dolju-n bucate”, coordonat de Laura Pumnea și Cătălin Petrișor și apărut în foarte bune condiții grafice. Acesta cuprinde fotografii realizate la edițiile din 2014-2018 de membri ai echipei Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, de fotoreporterul Tibi Bologh, de la cotidianul „Cuvântul Libertății”, și de Andreea Melinescu, fondatoarea Asociației April Hub.
„Trebuie să le mulțumim celor de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj pentru că ne strâng an de an lângă niște mese pline cu produse care cred că sunt comori ale bucătăriei oltenești. Eu, de peste 15 ani, realizez o emisiune culinară în toate județele Olteniei și am avut bucuria să văd și cum se fac aceste produse, să le și gust. Din păcate, o pâine unsă pe deasupra cu bulion sau cu ou și înțepată cu furculița, ruptă deasupra mesei, să iasă aburi, e din ce în ce mai rară. Pentru că există consumismul acesta care ne cotropește, mai dăm vina și pe timpul pe care nu îl avem…”, a spus Doru Ciolacu, realizatorul emisiunii „Ţăst-show” de la TVR Craiova.
La ritualul facerii pâinii, „foarte bine cunoscut și respectat de femeile din mediul rural și nu numai”, s-a referit conf. univ. dr. Carmen Banța, de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova. „Pâinea are o semnificație foarte importantă, ea ne însoțește pe parcursul întregii noastre existențe, începând cu riturile de trecere – naștere, nuntă, înmormântare. Este și un element apotropaic, de protecție, și, în același timp, alături de lapte și miere, este un element sacru în cadrul culturii tradiționale. Dacă vorbim de colacul miresei, știm foarte bine că are un rol de prosperitate, de fertilitate – înainte de cununie, nașa rupe colacul deasupra capului miresei, îndreptată spre răsărit, și, făcând semnul crucii, împarte pâinea tuturor celor care participă la eveniment. Pâinea are și un rol sacru când vorbim de lumea de dincolo – știm și colacii de la înmormântări. Comunitatea rurală tradițională are un respect deosebit față de pâine și există și foarte multe superstiții legate de ea – mai știm, spre exemplu, că nu e bine să fie aruncată la gunoi sau că trebuie băgată în cuptor cu mâna dreaptă”, a explicat Carmen Banța.
Proiectul „Dolju-n bucate” a început în anul 2014 și a implicat îndeosebi comunitatea locală, cetăţenii fiind primii susţinători ai acestuia. Fiecare localitate implicată s-a reprezentat prin port și cântec popular, prin preparate tradiționale specifice acestui județ, Olteniei, altor regiuni românești sau românilor de peste Prut, a căror bucătărie este păstrată aici de cei pe care viața i-a adus în acest colț de țară.
