România are a doua cea mai ridicată rată a mortalităţii din UE

0
121

Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate săptămâna aceasta de Eurostat. În judeţul Dolj, potrivit unui raport al DSP pe anul 2016, pe primele trei locuri se situează decesele cauzate de boli ale aparatului circulator, tumori, boli şi ale aparatului digestiv.

La nivel general, în anul 2015 un număr de 5,217 milioane de persoane au decedat în Uniunea Europeană, cu aproximativ 272.000 mai mult decât în 2014. Aproximativ două milioane sau 38% din numărul total de decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta între 70 şi 85 de ani iar aproape un sfert 24% din numărul total de decese s-a înregistrat în cazul persoanelor cu vârsta de sub 70 de ani.

Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană au fost: infarctul, accidentul vascular cerebral şi cancerul.

Puţin peste 1,9 milioane de persoane (37% din numărul total) au decedat din cauza unor afecţiuni ale sistemului circulator (în principal accidente vasculare cerebrale şi infarcturi) iar 1,3 milioane de persoane (26% din numărul total) au decedat din cauza cancerului.

Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj a fost 76,61 ani

Durata medie a vieţii în judeţul Dolj, în 2016, a fost 74,58 ani, mai crescută la sexul feminin 78,15 ani (sexul masculin 71,12 ani) şi în mediul urban 76,77 ani (mediul rural 72,15 ani), valori în creştere faţă de anul precedent. Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj a fost 76,61 ani.

Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile,  ciroza şi alte hepatite cronice, tulburările mentale şi de comportament, BPCO, boala ulceroasă şi bolile cerebro-vasculare.

Morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infecţiile acute căi respiratorii superioare, infecţiile acute căi respiratorii inferioare, pneumonia acută virală, varicela şi giardioza. Ca o concluzie generală anul 2016 s-a caracterizat prin patologie preponderent respiratorie şi digestivă.

Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator.

Frecvenţa spitalizării în 2016 a fost 23,2%, în scădere faţă de anul 2015.