Decizia CCR…cam confuză

0
46

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind efectuarea supravegherii tehnice de “alte organe specializate ale statului” a fost publicată, luni seară, în Monitorul Oficial. Este vorba de decizia care interzice SRI să facă interceptări la cererea procurorului. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. În aceeaşi zi a fost publicată şi Ordonanţa Guvernului prin care SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism. Decizia CCR însă naşte controverse, toate fiind legate de punctul 36, pagina 16.    

Ordonanţa a fost adoptată de Executiv, vineri, într-o şedinţă specială, după ce a fost avizată de CSAT. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat  atunci că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism. Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale. După publicarea celor două documente, au apărut în media o serie de dezbateri, dar şi de controverse.

Curtea Constituţională a reţinut că „în multe din statele Uniunii Europene, dispoziţiile Codurilor de procedură penală, atunci când reglementează activitatea de supraveghere operativă şi de punere în executare a acesteia, o fac prin norme clare şi previzibile şi vizează doar organele judiciare. În acest sens, susţine CCR, la punctul 36 al motivării, codurile naţionale de procedură penală prevăd, în mod expres, că activitatea de supraveghere tehnică este înfăptuită de judecătorul de instrucţie, de organele de urmărie penală şi organe ale poliţiei….”

Referiri interesante la colaborarea organelor judiciare cu serviciile de informaţii interne din statele UE

Jurnalista Sorina Matei, bine documentată, susţine pe bloggul personal că motivarea celor şapte judecători ai Curţii Constituţionale ( n.r doi din cei nouă judecători făcând opinie separată) conţine „erori indicate toate expres la punctul 36, pagina 16, din decizia nr. 51 din 16 Februarie 2016 ce prezintă exemple din codurile de procedură penală europene” referitoare la activitatea şi punerea în executare a supravegherii tehnice. „Un articol indicat de Curtea Constituţională în Codul de Procedură Penală al Germaniei nu există, un capitol indicat de Curtea Constituţională ca exemplu în Codul de Procedură Penală a Suediei nu se referă de fapt la executarea supravegherii tehnice, secţiunea indicată tot ca model de urmat din Codul de Procedură Penală al Slovaciei se referă la martori iar alte articole din codurile de procedură penală ale Cehiei şi Luxemburgului sunt şi ele greşite. Unul se referă la reţinerea/deschiderea unui pachet/ transport iar celălalt la operaţiunile de infiltrare făcute în investigaţiile penale, nicidecum la acţiunile de punere în executare a supravegherii tehnice. Alte articole indicate de cei 7 judecătorii constituţionalişti drept mostre în motivare fac referire chiar şi la colaborarea organelor judiciare cu serviciile de informaţii interne din statele respective”, susţine jurnalista pe bloggul personal, unde de altfel postează şi legile.

În Suedia lucrurile stau altfel…

 De exemplu, motivarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 Februarie 2016, la pagina 16, în  paragraful 36 prezintă drept exemplul Suediei – „Capitolul 23 şi Capitolul 27 din Codul de procedură penală al Suediei”, indicat expres de judecătorii Curţii Constituţionale. Numai că respectivul Capitol 23,  din Codul de Procedură Penală al Suediei, susţine jurnalista, nu se referă la metodele de punere în executare a supravegherii tehnice . Iar Capitolul 27 din Codul de Procedură Penală al Suediei, atunci când vorbeşte despre punerea în executare a mandatelor de supraveghere, face trimitere la The Telecommunication Act. „The Telecommunication Act şi Radiocommunication Act, înlocuite în 2003 în Suedia de Electronic Communication Act, în articolele 8, 10 a, 16 c şi 22 face şi el referire la legea privind colectarea datelor electronice şi comunicaţiilor în serviciile de law enforcement intelligence”, subliniază jurnalista. Şi exemplele în acest sens continuă pe blogg-ul său.