Ieri, la Cercul Militar Craiova a avut loc un eveniment dedicat „Zilei Culturii Naţionale”, 15 ianuarie fiind data la care s-a născut Mihai Eminescu. A fost prezentat volumul „Ecologia eminesciană”, semnat de prof. Marian Niţă, fost cadru didactic al Colegiului Naţional „Carol I”, iar autorul a expus, în pagini scrise, părerea despre opera lui Eminescu, găsind o legătură în poemele poetului naţional cu ecologia, una care nu este departe de realitate. Prezentarea lucrării a avut parte de o manifestare pliată cât se poate de mult pe celebrarea „Zilei Culturii Naţionale”.
Cercul Militar Craiova a fost, ieri, gazda unei importante manifestări: omagierea lui Mihai Eminescu şi, în cadrul activităţilor desfăşurate cu ocazia „Zilei Culturii Naţionale”, lansarea volumului „Ecologia eminesciană”, lucrare semnată de prof. Marian Niţă, fost profesor de biologie la Colegiul Naţional „Carol I”. Organizatorii acţiunii au fost Garnizoana Craiova, Asociaţia Naţională a cadrelor militare în rezervă şi retragere – ROMIL, Colegiul Naţional „Carol I”, Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – Filiala Dolj „Fraţii Buzeşti”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj.
După intonarea Imnului de Stat al României, o elevă de la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” a recitat una dintre poeziile de marcă ale lui Mihai Eminescu – „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”, urmând alocuţiunile şi mesajele invitaţilor. «Trăim o zi mare, cu dublă semnificaţie. Mihai Eminescu a fost „cea mai importantă voce publică a tuturor timpurilor, care trezeşte în noi sentimentul unităţii naţionale”, aşa cum declara Tudor Arghezi. Şi noi, cei de acum, trăim emoţia şi aniversăm ziua de naştere a lui Mihai Eminescu în anul Centenarului Marii Uniri», prof. Toma Rădulescu, un istoric eminent, care a ţinut să arate auditoriului adevărate lecţii de istorie, vorbind şi de legăturile Poetului Naţional cu Craiova. «În volumul său „Viaţa lui Mihai Eminescu”, George Călinescu afirma: cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate pământul românesc. Pornind de la aceste însemnări, „Ecologia eminesciană” poate deveni un reper, deoarece autorul a plecat de la definirea ecologiei drept o ştiinţă biologică de sinteză, pe care Mihai Eminescu a pus-o în nemuritoare versuri, prin cele două ramuri ale ei: mediul de viaţă şi organismele vii» – Gen. (r) Ilie Marin, fost comandant al Armatei a III-a.
„Trebuie să-i îndreptăm pe copii spre Eminescu”
Cartea „Ecologia eminesciană” se vrea, dacă nu cumva a şi ajuns, o dovadă a legăturilor lui Mihai Eminescu cu ştiinţa. Prof. Cristian Angel Stăiculescu, director al Colegiului Naţional „Carol I”, a declarat: „Este o zi mare pentru cultura română şi ne bucurăm să asistăm la aceste momente, iar domnul profesor, fost cadru didactic la noi, are o activitate încununată de realizări şi are ce arăta copiilor. Suntem onoraţi să asistăm la această lansare de carte”. La rândul său, prof. Monica Leontina Sună, inspector general al ISJ Dolj, a menţionat: „Sunt onorată să asist la un asemenea moment. Copiii au ce învăţa şi sunt convinsă că vor aprofunda cele scrise în acest volum, pentru că este un lucru inedit, dar care îi va ajuta. Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj va fi tot timpul aproape pentru dezvoltarea unor asemenea proiecte”.
Prof. Marian Niţă, cu specializarea în biologie, nu este la prima încercare de a vorbi despre Eminescu, publicând mai multe cărţi şi articole despre poetul naţional. Despre volumul lansat acum, ne vorbeşte chiar autorul: «În poezia lui, fauna şi flora sunt în succesiune logică, scoţând în evidenţă toate ecosistemele. Pe vremea aceea, nu se ştia despre ecologie, dar el a fost un vizionar, ca în atâtea şi atâtea cazuri. Trebuie să-i îndreptăm pe copii către Eminescu şi nu pot decât să citez din acesta: „Egalitatea nu există decât în matematică” şi „Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filosofia vieţii”. Sunt lucruri care pot schimba viaţa».
