Potrivit preşedintelui francez, Francois Hollande, contingentul francez aflat în Mali atinge 750 de militari, dar el va continua să crească. Declaraţia a fost făcută ieri, la Abu Dhabi, unde preşedintele francez a vizitat baza navală „Tabăra păcii”, în care se află militari francezi. Franţa „va continua să deţină forţe aeriene şi terestre”, a spus el, ajungându-se, progresiv, la 2.500 de soldaţi, iar desfăşurarea de efective africane va lua cel puţin o săptămână. Preşedintele francez a mai anunţat „noile lovituri din noaptea de marţi”, care şi-au atins ţintele din nordul ţării, unde jihadiştii au evacuat localităţile oprindu-se la Diaballi, în vestul ţării, la 400 de kilometri de Bamako, unde s-au concentrat bombardamentele în cursul dimineţii de ieri. Preşedintele francez a sosit, ieri dimineaţă, în Emiratele Arabe pentru o vizită consacrată intervenţiei franceze în Mali, dar şi unor probleme economice. În avionul prezidenţial, care a decolat luni seara din Paris, o persoană din anturajul şefului statului francez a menţionat că o parte din cei 700 de militari de la baza Abu Dhabi au fost mobilizaţi, iar cele şase avioane Rafale, staţionate în această bază, vor participa la operaţiunea „Serval”, în caz de nevoie. La Bamako, şefii de stat major ai armatelor vest-africane s-au reunit ieri pentru a pregăti împreună o forţă de circa 3.000 de oameni, dar primele trupe, trimise de Nigeria, vor fi prezente în Mali „înainte de săptămâna viitoare”, a anunţat preşedintele nigerian, Goodluck Jonathan. Nigeria va oferi 600 de oameni. Nigerul, Burkina Faso, Togo şi Senegal au anunţat fiecare câte 500 de oameni, Beninul – 300, iar Guineea şi Ghana – aproape 120 fiecare.
Parisul are susţinerea ONU, în Mali
În cursul consultărilor la Consiliul de Securitate al ONU, privind intervenţia franceză în Mali, luni, 14 ianuarie a.c., ambasadorul francez, Gerard Araud, a fost felicitat şi „asigurat de susţinerea tuturor partenerilor ţării sale”. S-a reiterat faptul că Franţa acţionează în conformitate cu Dreptul Internaţional şi Carta ONU şi nu face altceva decât „pune în aplicare Rezoluţia 2085 a ONU”, adoptată la 20 decembrie 2012. Această rezoluţie autorizează deplasarea unei forţe internaţionale, esenţialmente africane, botezată „Misiunea internaţională de susţinere a Mali” (Misma), pentru cucerirea nordului ţării din mâinile islamiştilor înarmaţi, dar ea invită, de asemenea, la un proces de reconciliere politică, la Bamako, grupările rebele din nord, care se disociază de terorism. „Suntem încrezători în Franţa”, a adăugat ambasadorul american, Susan Rice, care estimează că intervenţia franceză are o bază fermă. Susan Rice a salutat faptul că „francezii tratează la o manieră profesionistă ameninţarea teroristă”. La rândul său, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi-a exprimat susţinerea sa pentru operaţiunea franceză, subliniind necesitatea unei reconcilieri politice în această ţară. La New York, Franţa a obţinut „înţelegere şi susţinere” din partea a 14 membri ai Consiliului de Securitate, potrivit ambasadorului francez Gerard Araud. Luni, responsabilii Pentagonului au declarat că SUA schimbă informaţii cu forţele franceze din Mali. „Este responsabilitatea noastră de a vâna oamenii Al-Qaeda oriunde ei se găsesc”, a spus secretarul Apărării, Leon Panetta, la bordul avionului care îl deplasează în Europa, cu escale prevăzute la Lisabona, Madrid, Roma şi Londra. „Este, de asemenea, de responsabilitatea noastră de a ne asigura că Al-Qaeda nu stabilizează în Mali o bază pentru operaţiunile sale în Africa de Nord”, a mai spus Panetta. Washingtonul furnizează partenerilor săi asistenţă în trei domenii: susţinere logistică limitată, informaţii şi transport aerian.
Islamiştii evacuează bastioanele din nord şi atacă în vest
Luptele dintre militarii malieni, susţinuţi de cei francezi, cu grupările islamiste, au continuat luni, 14 ianuarie a.c., în partea de nord a statului african Mali. Premierul francez a prezentat la Matignon, înaintea dezbaterii din Adunarea Naţională şi Senat, situaţia frontului. Luptătorii jihadişti, supuşi bombardamentului aerian francez, au evacuat oraşele din nordul ţării, pe care le ocupaseră vremelnic, dar retragerea „este una tactică”, potrivit unui purtător de cuvânt al lor. În acelaşi timp, islamiştii au încercat ofensiva în vestul ţării, prin ocuparea localităţii Diaballi, la 400 km de Bamako, după răzleţe lupte împotriva firavei armate maliene. Gao, unul din principalele oraşe din nordul ţării, aflat sub controlul jihadiştilor de aproape nouă luni, a fost bombardat intens de avioanele Rafale duminică, încât şi-au pierdut viaţa peste 60 de combatanţi, potrivit estimărilor de la faţa locului şi unei surse de securitate regională. „Noi suntem liberi. Nu am mai văzut nici un mujahedin pe aici. Ei au părăsit oraşul şi şefii lor sunt ascunşi”, a asigurat telefonic un locuitor pe jurnaliştii din Bamako. La Tombouctou, concluzia este aceeaşi. Luni, o coloană de 30 de vehicule militare franceze, escortate de un elicopter, a traversat punctul de frontieră ivorian Pogo (nord), venind de la Abidjan.
Islamiştii au încercat, în vest, o contraofensivă
Grupuri islamiste au luat, luni, cu asalt oraşul Diaballi, situat la 400 km nord de Bamako, într-o zonă aflată sub controlul autorităţilor maliene. Ei au venit de la frontiera mauritană, unde au fost bombardaţi de armata franceză, versiune confirmată de ministrul Jean Yves Le Drian. Rebelii Mujao, Mişcării pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest, apar ca determinaţi, a declarat Omar Ould Amaha, purtătorul lor de cuvânt, poreclit „Barbă Roşie”, pentru Europa 1, precizând că Franţa „a deschis porţile iadului”. Luni, televiziunea franceză a prezentat imagini surprinse în urma loviturilor aeriene administrate în regiunea Konna, cu vehicule şi cadavre calcinate. Francois Hollande a confirmat, ieri, la Abu Dhabi, „noile lovituri din noaptea precedentă, care şi-au atins ţintele asupra jihadiştilor, concentraţi în localitatea Diaballi”. S-au purtat lupte grele, atacurile fiind efectuat de către Al-Qaeda din Magrebul Islamic (AQIM), sub comanda unuia dintre liderii săi, Abu Zeid.
Franţa, singură pe front
După cinci zile de raiduri contra bastioanelor jihadiste, Parisul caută să-şi asigure susţinerea altor puteri şi a Consiliului de Securitate al ONU. Pentru Paris, sarcina nu este numai militară. Trebuie să convingă şi alte ţări să se alăture, pentru a nu lăsa impresia că acţionează ca o fostă putere colonială. „Franţa n-are vocaţia de a rămâne singură în Mali”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Paris, Laurent Fabius. De altfel, o reuniune excepţională a Consiliului de miniştri pentru Afaceri Externe din Uniunea Europeană va avea loc probabil joi. Primele veşti bune pentru Paris vin tot de pe tărâmul african: Nigerul şi Burkina Faso, din Forţa internaţională de susţinere pentru Mali (Amisma), şi-au anunţat pentru zilele următoare aportul. Dar este dificil de ştiut cu ce batalioane operaţionale vor veni, estimează generalul Jean Paul Thonier, care a comandat în 2003 prima misiune europeană în Republica Democratică Congo.
Parisul, conştient de riscurile pentru eventualii ostatici
Premierul francez, Jean Mark Ayrault, a declarat că Guvernul său este conştient de riscurile pentru ostaticii francezi în Sahel, dar nu poate face nimic, n-are cum contribui la eliberarea lor. Opt francezi sunt ţinuţi ostatici pe pământ african. Prim-ministrul Ayrault a avut o întâlnire cu oficiali-cheie ai Parlamentului (Adunarea Naţională şi Senatul), în cadrul căreia a expus obiectivele intervenţiei decise de preşedintele Republicii. Un element nou este acela că o cohortă de foşti combatanţi în Libia, sub denumirea de Mişcarea Naţională de Eliberare, un grup tuareg care se consideră laic, lasă impresia că s-ar rupe de jihadişti, după ce împreună au declanşat mişcarea de secesiune, la mijlocul anului trecut. Situaţia rămâne însă sub controlul deplin al forţelor franceze, ameninţate de talibanii afgani, printr-un comunicat al purtătorului lor de cuvânt, Zabiullah Mudjahid. Talibanii condamnă acest atac francez asupra unei naţiuni musulmane şi cer tuturor ţărilor lumii, guvernelor şi organizaţiilor, să intervină. În rest însă, în ţară este o dezordine totală şi, de pildă, ziariştii francezi se întreabă cine comandă armata maliană şi răspunsurile primite sunt de-a dreptul bizare, în sensul că sergenţii dau ordine coloneilor şi ofiţerilor superiori. Căpitanul Amadou Sanogo şi-a instalat propria bază militară la Kati, unde se află şi propria capitală, după ce la mijlocul lunii decembrie a contribuit la debarcarea fostului premier, Cheich Modibo Diara.
(Sursa de documentare: „Le Monde”, „Le Figaro”, „Liberation” şi alte site-uri franceze)
