Criza ucrainiană: Kievul invitat la compromis!

0
645

O fragilă speranţă de desescaladare a tensiunilor a intervenit după vizita la Kiev a cancelarului german Olaf Scholz: Kievul crede, în continuare, în perspectiva aderării la NATO, cu riscul de a irita Kremlinul, dar occidentalii deja presează să facă unele concesii. La Kiev, cancelarul german Olaf Scholz a obţinut din partea lui Volodimir Zelenski angajamentul unei viitoare reforme constituţionale, prevăzută de altfel prin acordurile de la Minsk, şi astăzi îşi va continua turneul diplomatic la Moscova. În faţa interlocutorului său, Volodimir Zelenski a estimat că gazoductul controversat ruso-german Nord Stream II, care permite ocolirea teritoriului ucrainian, pentru a livra gaze Europei, este o armă geo-politică. Perspectiva aderării la NATO, a Ucrainei, nu este la ordinea zilei şi nu e fixată în nici un calendar. La Moscova, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, s-a declarat partizanul continuării dialogului, nefiind epuizate, în opinia sa, toate posibilităţile, iar ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat încheierea manevrelor militare. O fereastră crucială pentru diplomaţie, au conchis Boris Johnson şi Joe Biden în cursul unei convorbiri telefonice. Volodimir Zelenski a făcut apel către toţi funcţionarii publici care au părăsit ţara sau intenţionează să plece, să se întoarcă în 24 de ore, deoarece au misiunea de a guverna şi a proteja ţara. În afara Ucrainei se află 23 de deputaţi ai Radei Supreme. Un decret al preşedintelui ucrainian prevede că miercuri este proclamată „ziua unităţii”, întrucât se anticipa un potenţial atac rus, şi steagul ţării va fi arborat la instituţiile publice din toate localităţile, iar imnul naţional se va face auzit la ora locală 10.00. Şi acum? Cum atât Germania cât şi Rusia au un interes major în soluţionarea diplomatică a crizei, ameninţate fiind cu suspendarea dării în folosinţă a gazoductului Nord Stream II, care ar putea face parte din pachetul de sancţiuni anunţate, se caută formula rezonabilă de găsire a păcii. Dacă Vladimir Putin nu poate obţine garanţiile de securitate aşteptate, obţine în schimb o recunoaştere că Rusia este un actor de care trebuie ţinut cont în ecuaţia securitară a Europei. Baletul diplomatic a evitat ameninţarea unui război catastrofal cu Ucraina şi Europa.