În Franţa, sondajele asta spun: Fillon pe tobogan!

0
51

1Din 1.000 de motive alegerile prezidenţiale din Franţa (23 aprilie şi 7 mai a.c.) au o miză teribilă. Pentru Europa. Ca niciodată, candidaţii fie reprezentând socialiştii (Benoit Hamon) sau republicanii (Francois Fillon) sau Frontul Naţional (Marine Le Pen) se poziţionează foarte apropiat în sondajele de opinie, care se succed. Prins într-o degringoladă provocată de acuzaţii de angajare fictivă a soţiei sale, pe vremea când era senator, scandal botezat „PenelopaGate”, Francois Fillon ar putea fi – dacă nu se retrage – eliminat din primul tur, deţinând doar 19% intenţie de vot, după un sondaj Harris Interactive pentru France Television. Un alt sondaj – Ifop-Fiducial – îl creditează pe Francois Fillon cu 18% (trei procente pierdere într-o săptămână), pentru ca „Elabe” să îl „încurajeze” cu doar 17%. Fillon este în cădere liberă în barometrul Odoxa Express, France Inter, Presse Regionale. Emmanuel Macron, un frondist din câmpul stângii, se află în frunte, dar pierde şi el teren. Un ultim sondaj pentru Echos şi Radio Classique prezintă următoarea fotografie: Marine Le Pen – 26%, Emmanuel Macron – 22%, Francois Fillon – 21%, Benoit Hamon – 15%, Jean Luc Melenchon – 11% ş.a.m.d.. În turul secund, potrivit proiecţiilor, Emmanuel Macron (63%), ar învinge-o pe Marine Le Pen (37%). Lucrurile sunt încurcate. Fiindcă 70% dintre francezi estimează, momentan, că Francois Fillon trebuie să se retragă. Spre deosebire de scrutine prezidenţiale precedente, de această dată se atrage atenţia asupra erorilor comise de… americani, stăruindu-se pe posibila influenţă rusă în alegeri, în beneficiul Marinei Le Pen, candidatul de extremă dreaptă. În Germania, Oficiul Federal de Apărare a Constituţiei (Serviciul secret german) a denunţat activităţi de cyber-spionaj rus, vizând slăbirea şi destabilizarea ţării. Poate că îngrijorarea nu e gratuită, îndeosebi în Hexagon. Deşi, lipsesc dovezile. Că hackerii ruşi ar fi intervenit în alegerile americane pentru a contribui la victoria lui Donald Trump – fără a se şti dacă acesta a fost factorul decisiv – rămâne de comentat. Probele concrete lipsesc. Multe alegaţii. Fără conţinut. Mai ales, după ce s-a aflat că fostul consilier pe probleme de securitate naţională, Michael Flynn – care a demisionat – s-a întreţinut telefonic cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kislyak. Ceea ce stârneşte zâmbete maliţioase este faptul că se insinuează următorul fapt: preşedintele rus, Vladimir Putin, a mobilizat un aliat extrem de puternic – media americană (!). Că Franţa ar putea fi viitoarea ţintă a lui Vladimir Putin nimeni nu are de unde să ştie, dar nu suntem departe de debutul unei campanii electorale extrem de încinsă.