Lucrurile stau, de acum, în felul următor: principiul general stabilit în cadrul coaliţiei de guvernare, la împărţirea funcţiilor de prefect, prevede aşadar ca fiecare formaţiune politică să aibă, acolo unde deţine preşedinţia consiliului judeţean şi demnitatea de prefect. Adică de reprezentant al Guvernului în teritoriu. Potrivit situaţiei statistice, rezultată după alegerile locale de anul trecut, PSD ar avea 21 de prefecţi, PNL 17, iar UDMR 4. Bucureştiul s-a convenit să revină tot social-democraţilor. Ieri după-amiază mai erau ajustări de făcut, dar Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedinte al PSD, îşi exprima nădejdea că nu se va mai reveni asupra celor convenite. De altfel, sâmbătă după-amiază, Biroul Permanent al social-democraţilor doljeni a propus-o pentru funcţia de prefect de Dolj, pe Dana Barbu (60 ani), actual viceprimar, fost secretar de stat la ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ex-preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă ş.a.m.d.. Absolventă a Facultăţii de Electrotehnică (promoţia 1996) cu o diplomă de studii post-universitare în managementul financiar-contabil, în fine deţinătoarea unui CV convenabil, şi prin faptul că se revendică de la o anume activitate concretă în administraţia centrală, poate fi considerată o soluţie viabilă. De la marginea acestei stări de lucruri încep însă grijile. Deţinând funcţiile de primar al Craiovei, de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj şi de prefect, social-democraţii eurodeputatului Claudiu Manda, liderul teritorial al PSD, dar şi unul dintre viepreşedinţi la nivel central, nu vor mai avea nici o scuză la invocarea birocraţiei administrative sau al îndoielnicei activităţi a vreunui serviciu descentralizat. Nu mai aducem în discuţie liniştea şi ordinea publică. Cu acest moment, într-adevăr insolit, social-democraţii doljeni au mai cochetat, după alegerile parlamentare din 2008, când erau pe val, dar numai pentru câteva luni, până la ruperea „căruţei” (PSD-PDL) premergător alegerilor prezidenţiale din anul următor. L-au mai avut apoi pe Sorin Răducan (2016-2017 şi o parte din 2018). Testul care se prefigurează nu e deloc floare la ureche, întrucât el va avea loc în nişte circumstanţe sanitare, în primul rând, dar şi sociale, mai degrabă neliniştitoare. Pe de altă parte, nu la modul declarativ, ci la cel mai concret posibil, social-democraţii doljeni pot dovedi partenerilor de guvernare „la nivel central”, şi în teritoriu, cel mai flexibil mod de dialog, surmontând cu tact, fără abdicări morale, toate asperităţile cunoscute. Asta şi în virtutea faptului că actualul premier este senator liberal de Dolj. Numai de ar… ţine, vorba blândă şi duhovnicească a mamei lui Napoleon, Letizia Bonaparte. Pe un fond rigid al lucrurilor, social-democraţii doljeni preiau comanda administrativă a judeţului, în care au şi câştigat alegerile (locale şi parlamentare), ceea ce validează o opţiune populară. Dacă îşi vor pune comprese reci la cap, îngrijoraţi de provocările care îi aşteaptă, ar putea să dea un impuls, la toate palierele, vieţii judeţului. De ochiul critic al opoziţiei, al mediei locale, dar şi al cetăţeanului de rând, nu vor scăpa. Riscul asumat e, de acum, o certitudine şi pentru Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, secretarul-general al PSD Dolj, pentru care lucrează multe nelinişti, şi numeroase proiecte îşi aşteaptă materializarea. Este adevărat, se simte la tot pasul, apropierea Crăciunului şi Anului Nou, centrul Craiovei o demonstrează, dar nu se uită faptul că iarna ţine până în martie anul viitor. Şi facturile la agentul termic şi nu numai generează migrene.
