Într-un amplu interviu pentru cotidianul „Le Monde”, Nicolas Sarkozy a oferit interpretarea sa asupra recentului acord interguvernamental, convenit la summitul de la Bruxelles, expunând viziunea sa asupra viitorului Europei. După ce joi, 8 decembrie a.c., la Congresul PPE de la Marsilia, afirmase că niciodată riscul unei explozii în Europa n-a fost aşa de mare, Nicolas Sarkozy a accentuat faptul că summitul marchează o etapă decisivă în privinţa integrării europene. Moneda euro este inima Europei. Dacă explodează, Europa nu poate rezista. Criza de încredere şi de credibilitate a monedei euro rămân un pericol pentru dezvoltarea durabilă a UE. Adevărul, în opinia lui Sarkozy, este că trebuie reparate, în plină criză, deficienţele trecute cu vederea la momentul constituirii UE. Apoi, absenţa convergenţei politicilor economice la nivelul eurozonei. Ca şi admiterea unor ţări în eurozonă, atunci când nu erau bine pregătite, precum o pastilă otrăvită, ceea ce a condus la slăbirea întregului sistem, datorită interdependenţei legăturilor bancare şi financiare. Aceste ţări au impus popoarelor lor suferinţe neaşteptate. Crearea unei autentice guvernanţe economice, în care responsabilitatea revine şefilor de stat şi de guvern, este un incontestabil pas democratic, în raport cu situaţia precedentă, când totul se învârtea în jurul Băncii Central Europene şi a Comisiei Pactului de Stabilitate. Curtea Europeană de Justiţie, aşa cum a enunţat şi cancelarul german Angela Merkel, nu poate sancţiona un deficit excesiv, nu poate preveni un derapaj economic şi bugetar. Ea nu are competenţe nici în privinţa anulării unui buget, care a fost votat de un parlament suveran. Pentru rezolvarea problemelor eurozonei doar disciplina fiscală este insuficientă. Desigur, UE se întemeiază pe un compromis reciproc, în interesul tuturor, şi se are în vedere un exerciţiu comun al suveranităţii, de către guverne alese în mod democratic. În următoarele săptămâni va fi dezvoltat conţinutul juridic al acordului, premergător ajungerii la un tratat până în luna martie. Cuvintele cheie vor fi convergenţa economiilor şi regulilor fiscale. Acţionându-se împreună, cu privire la reforme, se aşteaptă o creştere a competitivităţii tuturor ţărilor, fără a se renunţa la modelul lor social. Întrebat dacă există o teamă privind ratificarea tratatului, Sarkozy a răspuns astfel: „Non, car la procedure retenu est plus legere, meme si chaque pays reste maître de la procedure de ratification. En tout etat de cause, nous souhaitons etre prets a l’ete 2012. Enfin, je le repete, nul ne pourra contester le role accru ainsi donne aux gouvernements europeens”. Cu alte cuvinte, fiecare ţară îşi alege procedura de ratificare. Referindu-se şi la axa franco-germană, Sarkozy a admis că summitul de la Bruxelles este rezultatul unui compromis franco-german şi, încă de la începutul crizei, între cele două ţări a existat o bună colaborare. Spectrul problemelor abordate de preşedintele francez este larg. Marea Britanie, în pofida gestului premierului David Cameron, este considerată un partener viabil pentru Uniunea Europeană. Opoziţia engleză la orice perspectivă de aderare la euro nu poate rămâne, însă, la nesfârşit, fără consecinţe. Salutând apropierea Croaţiei de UE, pentru care uşa este întredeschisă, Sarkozy nu are aceeaşi atitudine faţă de Serbia, despre care se spunea că se află în anticameră. Cât priveşte Turcia, nuanţările sunt de-a dreptul un răspuns… negativ.
