Revenirea Dobrogei la patria mamă, după aproape cinci secole de exploatare otomană, în urma Războiului de Independenţă, a însemnat pentru poporul român, din nou, ieşirea la Marea Neagră, deschiderea spre lume pe calea apelor. Preocupările pentru această deschidere se materializează prin intrarea în dotarea Marinei Române a primelor nave maritime militare şi comerciale: în 1882 bricul „Mircea” şi în 1888 crucişătorul „Elisabeta” – care vor constitui nucleul „Diviziei de Mare”, iar în 1885 a vapoarelor „Meteor” şi „Medea”, care vor fi nucleul Serviciului Maritim Român (înfiinţat la 14 septembrie 1895, odată cu inaugurarea nodului peste Dunăre, Cernavodă – Feteşti).
La 15 august 1902 s-a sărbătorit pentru prima dată patronul Marinei. Serbarea oficială a avut loc la Crucişătorul „Elisabeta”, unde au fost prezenţi toţi ofiţerii Diviziei de Mare, şi la care au luat parte „Dl. Ministru de Rezboiu Sturza, Comandantul Marinei Comandor Koslinsky, Comandantul Diviziei active General Năsturel şi încă câţiva ofiţeri superiori de la uscat”, se spune într-un document din acele vremuri. Seara au avut loc „luminaţii feerice, tablouri alegorice, coruri şi altele”.
An de an, amploarea sărbătoririi Zilei Marinei creşte ca urmare a sporirii parcului de nave. În esenţă, această festivitate constă în trasul unor salve de salut care anunţau începerea festivităţilor; ridicarea Marelui Pavoaz (acesta reprezintă înşirarea pe o saulă legată de la provă la pupa navei, într-o anumita ordine, a mai multor pavilioane divers colorate şi imprimate, care formează codul de semnale vizuale al marinarilor); cuvântul Comandantului Marinei sau al reprezentantului acestuia; intonarea Imnului de Stat; aruncarea unei ancore de flori în apă, în amintirea eroilor marinari; jocuri sportive marinăreşti; concursuri cu ambarcaţiunile cu vele; seara – jocuri de artificii etc.
După proclamarea Republicii Populare Române, în urma adoptării primei Constituţii a R.P.R. la 13 aprilie 1948 şi a reformei învăţământului prin Legea din 3 august 1948 (lege ce asigura învăţământului din ţara noastră un caracter unic, de stat, laic, popular şi realist – ştiinţific având orientare materialist – ştiinţifică), acele aniversari, dintre care şi „Ziua Marinei”, care au avut imprimat şi un caracter religios nu s-au mai sărbătorit cu un fast deosebit. Prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309/20 august 1953 se instituie „Ziua Marinei Militare a R.P.R., care se sărbătoreşte în fiecare an în prima duminica a lunii august” – sărbătoare militară şi populară. Era firesc ca această zi să fie sărbătorită şi în marina comercială, deoarece din 1902 şi până în 1947 ea a fost marcată atât în marina militară, cât şi în marina comercială, precum şi în toate porturile maritime şi fluviale, de asemenea în toate filialele Ligii Navale Române.
Dacă avem în vedere că majoritatea ofiţerilor marinei comerciale proveneau din rândul ofiţerilor marinei militare şi că din anul 1938 în Şcoala Navală se pregătesc ofiţeri şi pentru marina comercială – deci sufletul, nucleul de cadre al marinei comerciale l-a dat marina militară –, sărbătorirea acestei zile, în întreaga Marină Româna, atât la Dunăre, cât şi la mare, apare ca firească şi logică.
În conformitate cu Legea nr. 382 din data 28 septembrie 2004 privind instituirea Zilei Aviaţiei Române şi a Zilei Marinei Române, adoptată de Parlamentul României şi publicată în Monitorul Oficial nr. 896 din data de 1 octombrie 2004:
– Art. 2: Se instituie Ziua Marinei Române care se organizează anual, pe data de 15 august;
– Art. 3: Ziua Marinei Române este sărbătoare civilă şi militară marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare şi religioase organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor;
– Art. 4: Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Decretul Marii Adunări Naţionale nr. 203/1960 privind stabilirea Zilei Marinei Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 17 iunie 1960.
Aproximativ 10.000 de spectatori sunt aşteptaţi, în acest an, la festivităţi
Se fac ultimele pregătiri pentru festivităţile din acest an dedicate Zilei Marinei Române, repetiţia generală având loc ieri, atât pe mare, cât şi pe faleza Cazinoului din Portul Tomis. Încă de dimineaţă, cei peste 2.000 de marinari care participă la eveniment au intrat în posturi. Unii s-au aflat la bordul fregatelor Mărăşeşti, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Cei de pe Bricul Mircea însă şi-au făcut intrarea căţăraţi pe catarge. Cu toţii se pregătesc pentru ziua în care totul trebuie să iasă perfect. Repetiţiile pentru Ziua Marinei au fost urmărite cu sufletul la gură de sute de turişti, care au renunţat la câteva ore de plajă ca să îi vadă pe militari în acţiune. Autorităţile se aşteaptă ca cel puţin 10.000 de spectatori să urmărească ceremoniile la care sunt aşteptaţi preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta. Exerciţiile de Ziua Marinei vor începe mâine, la ora 9.45, şi se vor încheia seara târziu, cu un foc de artificii.
