Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Fondurile europene și facilitățile oferte de Grupul Băncii Mondiale reprezintă un sprijin important pentru a accesa resursele de dezvoltare

0
500

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. Cu acest prilej, au fost remarcate progresele înregistrate de România în cei 30 de ani de implementare a programelor de dezvoltare cu Banca Mondială, care au contribuit la consolidarea dezvoltării țării noastre în contextul aprofundării integrării euro-atlantice.

Premierul român a prezentat viziunea Guvernului privind abordarea integrată a investițiilor realizate cu bani europeni și din bugetul național, alături de alte instrumente financiare internaționale.

“Sunt încrezător că fondurile europene și facilitățile oferte de Grupul Băncii Mondiale reprezintă un sprijin important pentru a accesa resursele de dezvoltare necesare. Avem cel mai mare buget de investiții alocat în ultimii 30 de ani și dorim să contribuim prin stabilitatea noastră, la stabilitatea din regiunea noastră. Am lansat programul Sprijin pentru România, alocând pentru investiții 60 la sută din cele 17,3 miliarde lei”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

În cadrul dialogului, a fost apreciată funcționarea sistemului monetar și stabilitatea cursului de schimb din România, fiind evidențiată și creșterea cu 25 la sută a bugetului apărării, până la 2,5 la sută din PIB.

Rolul dezvoltării economice rămâne determinant în consolidarea eforturilor de modernizare, fiind remarcată importanța finalizării  drumurilor și a altor proiecte de infrastructură mare.

În privința gestionării efectelor generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, premierul a prezentat efortul autorităților privind sprijinul acordat celor peste 740.000 de refugiați care au intrat în România de la începutul conflictului. Accesul la servicii sociale, în coordonare cu partenerii europeni și internaționali, alături de societatea civilă, precum și solidaritatea manifestată de români au fost remarcate în cadrul dialogului.

Prim-ministrul a evidențiat situația Republicii Moldova, afectată de gestionarea fluxului de refugiați, care are nevoie de sprijin pentru echilibrarea bugetară și derularea exporturilor pe piața europeană.

Șeful Executivului a oferit detalii privind suportul acordat de Guvernul României pentru tranzitul de mărfuri, pentru facilitarea exporturilor din Ucraina, pentru a menține lanțurile de aprovizionare. În acest sens, Guvernul aprobă azi finanțarea extinderii fluxurilor de marfă în Portul Constanța, prin dezvoltarea infrastructurii feroviare și ulterior folosirea Dunării ca rută de transport.

În domeniul energiei, au fost semnalate oportunitățile oferite de finanțările europene, care pot fi dinamizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Nevoia reducerii dependenței de gazul rusesc și reconfigurarea lanțurilor de afaceri europene vor putea oferi noi oportunități pentru România.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat planurile României de a dezvolta capacitățile de producție a energiei electrice și extinderea exploatărilor de gaze naturale, inclusiv off-shore. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România va dezvolta  investiții  în producerea de energie cu mijloace regenerabile, de energie verde. Din aceleași resurse europene, vor fi alocate 500 de milioane de euro pentru capacitățile de producție pentru microcipuri, semiconductori.

Pregătirea forței de muncă și, în mod special, educația digitală au fost menționate ca priorități în eforturile de a oferi un nivel de calificare cât mai înalt, în acest sens, premierul menționând implementarea proiectului  România Educată.

Valorificarea potențialului agricol al României,  în contextul conflictului din Ucraina, este o necesitate remarcată în cadrul întâlnirii, în acest sens fiind menționat sprijinul financiar necesar pentru dezvoltarea și modernizarea  sistemului de irigații.

Aderarea la OCDE, vitală pentru consolidarea profilului economic al României, a fost apreciată ca obiectiv strategic, după aderarea la UE și NATO, fiind de natură a genera crearea de noi locuri de muncă, mai multe investiții, oportunități de dezvoltare.