Ponta: Coaliţia propune limitarea la două a mandatelor aleşilor locali şi a parlamentarilor

0
344

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta a declarat, ieri, la Parlament, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că va susţine în discuţiile privind Codul electoral introducerea unei limite de două mandate consecutive, la nivel local şi parlamentar, pe modelul preşedintelui României. Ponta a precizat că priorităţile coaliţiei pe 2015 se referă la revizuirea Constituţiei, fiind importantă reluarea activităţii comisiilor de cod electoral, în baza proiectului prezentat de USL. „În aceste discuţii va fi nevoie de găsirea unui dialog şi a unei soluţii consensuale cu reprezentanţii opoziţiei, în aşa fel încât aceste reforme să fie stabile şi predictibile pe termen lung”, a spus premierul. „Vom susţine în aceste discuţii o limită de mandate pentru toţi cei care ocupă funcţii publice, la nivel central şi local. Aşa cum preşedintele României poate ocupa doar de două ori funcţia de preşedinte, putem să gândim în viitor ca şi la nivel local şi parlamentar, această limită de două mandate consecutive să fie regula”, a explicat Ponta, adăugând că va susţine proiectul depus iniţial de USL, pe marginea Codului Electoral, care doar din motive procedurale a fost respins de Curtea Constituţională şi care se referă la alegerea Camerei Deputaţilor, cu cel mult 300 de parlamentari, şi a Senatului, cu un număr egal de aleşi, pentru fiecare judeţ. Preşedintele PSD a vorbit şi despre „un sistem de vot mixt, mai bine cunoscut ca sistemul de vot german, în care jumătate din parlamentari să fie aleşi în colegii şi jumătate pe lista naţională. „Ne dorim ca în cursul anului 2015 să finalizăm sistemul de vot pentru românii din afara ţării, fie că e vorba de votul electronic sau vot prin corespondenţă, o nouă lege de finanţare a partidelor politice, şi un nou sistem de alegeri pentru alegerile locale”, a mai punctat şeful Executivului.

La rândul său, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, consideră că funcţia de preşedinte de consiliu judeţean acumulează prea multă putere politică şi administrativă şi propune separarea funcţiei politice de cea administrativă. „Noi discutăm de două lucruri: există percepţia, că este reală sau nu, că este acumulată prea multă putere într-o funcţie, respectiv funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, şi politică şi administrativă. În opinia mea, care are din ce în ce mai mulţi susţinători, trebuie separate aceste două funcţii. A doua propunere pe care am făcut-o se referă la transferarea atribuţiilor executive şi atribuţiilor generate de calitatea de ordonator de credite de la preşedinţii de consilii judeţene la administratorii publici. Practic, preşedinţii de consilii judeţene să aibă ca principală atribuţie de a coordona şedinţele de consiliu judeţean, de a le conduce şi de a aproba în şedinţele de consiliu judeţean politicile de dezvolare ale judeţului, iar ele să fie puse în practică, în execuţie, de administratorul public, care să ocupe această funcţie prin concurs. Nici nu e nevoie să modificăm legislaţia, pentru că există în legislaţie calitatea de administrator public”, a declarat Dragnea ieri, la Parlament, după aceeaşi reuniune a coaliţiei de guvernare. Întrebat dacă premierul, care este şi preşedinte de partid, nu înseamnă acumularează prea multă putere în mâna unei singure persoane, Dragnea a răspuns că „nu. Referitor la acest subiect o să discut cu colegii mei în Consiliul Judeţean. Nu vreau să mai intru în spaţiul public. În opinia mea, un prim-ministru care e şi şef de partid dă mai multă greutate şi stabilitate Guvernului. Am mai avut situaţii când au fost prim-miniştri care nu erau şefi de partid şi au avut guverne care nu au avut performanţă şi nici stabilitate”.