De la un an la altul, numărul cazurilor nou diagnosticate de cancer a crescut constant în judeţul Dolj. În prezent, peste 20.000 de doljeni se luptă cu această boală necruţătoare. În fiecare lună, în evidenţele spitalelor craiovene apar mai mult de două sute de noi cazuri. Pe lângă suferinţele provocate de boală aceştia trebuie să îndure şi lipsurile unui sistem sanitar care, în ultimii ani, s-a confruntat cu serioase probleme în ceea ce priveşte asigurarea medicamentelor pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice.
În judeţul Dolj se află în evidenţă 22.302 de pacienţi cu afecţiuni oncologice, în ultimul an fiind înregistrate 2.529 de cazuri noi. Pe primele locuri s-au situat cancerul bronhopulmonar (352 de cazuri noi), cancerul colorectal (335 cazuri noi), cancerul de sân (279 de cazuri noi), de stomac, cancerul de prostată şi cancerul de vezică urinară.
Datele statistice din ultimii ani, plasează România printre ţările situate pe un loc mediu în ceea ce priveşte rata mortalităţii în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Există o tendinţă de creştere a îmbolnăvirilor şi a mortalităţii prin cancer, valabilă pentru mediile urban și rural, mai ales în rândul bărbaţilor.
Din punctul de vedere al structurii morbidităţii şi mortalităţii, pe sexe, în raport cu localizarea tumorală, statistici recente arată că la bărbaţi, pe primul loc al ratelor de mortalitate prin cancer se situează cancerul bronhopulmonar, urmat de cancerele colorectal, de prostată, de stomac, vezică biliară şi bolile maligne de sistem. La femei, prima cauză de deces prin tumorile maligne este cancerul mamar, urmat, ca frecvenţă, de tumorile maligne ale aparatului genital, de cancerele colorectal, bronhopulmonar şi bolile maligne de sistem.
Unul din opt decese – provocat de cancer
Cancerul determină, la nivel mondial, unul din opt decese, mai mult decât SIDA, tuberculoza şi malaria la un loc. În fiecare an, peste 12 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer şi 7,6 milioane oameni pierd lupta cu boala, iar specialiştii avertizează că fără îmbunătăţiri majore, multe din cancerele care pot fi prevenite sau vindecate vor continua să ucidă. De altfel, se estimează că 40% din cancere pot fi prevenite.
În egală măsură, potrivit medicilor, riscul de cancer poate fi redus prin câteva măsuri simple. Printre acestea, o alimentaţie variată şi sănătoasă, menţinerea greutăţii corporale normale, activitate fizică regulată, limitarea consumului de alcool, renunţarea la fumat şi evitarea expunerii la fumat pasiv, evitarea expunerii excesive la soare şi protejarea împotriva infecţiilor care pot determina cancer.
Tendinţa de creştere va continua în următoarele două decenii
Aproximativ 30% din decesele cauzate de cancer au avut la bază cinci factori principali de risc, comportamentali şi dietetici: un indice de masă corporală crescut, consumul redus de fructe şi legume, lipsa exerciţiilor, fumatul şi consumul de alcool. Fumatul este cel mai important factor de risc, fiind cauza a aproximativ 20% dintre decesele cauzate de cancer şi a circa 70% din decesele provocate de cancerul pulmonar.
În zonele cu venituri medii şi mici, infecţiile virale sunt responsabile pentru circa 20% din decesele provocate de cancer. Spre exemplu, virusul hepatitei B (HBV), virusul hepatitei C (VHC) şi anumite tipuri de papilomavirus uman (HPV) cresc riscul de a dezvolta cancer hepatic sau de col uterin, iar infecţia cu HIV este responsabilă, la rândul său, pentru un risc crescut de cancer de col uterin.
Îmbătrânirea este un alt factor fundamental în dezvoltarea cancerului. Cercetătorii au observat o creştere dramatică a incidenţei cancerelor odată cu înaintarea în vârstă, foarte probabil din cauza acumulării riscurilor de a dezvolta diferite tipuri de cancer de-a lungul vieţii, combinată cu faptul că mecanismele de refacere ale organismului tind să îşi piardă din eficacitate.
Potrivit OMS, numărul cazurilor de cancer va creşte cu aproximativ 70% în următoarele două decenii.
