Un ghem de neînţelegeri!

0
278

Ramush HaradinajJustiţia franceză a dispus, ieri, punerea în libertate a fostului şef de gherilă kosovară (UCK) Ramush Haradinaj, 48 de ani, reţinut săptămâna trecută pe aeroportul Basel-Mulhouse, în apropiere de Elveţia, la cererea Belgradului, plasat sub control judiciar, în aşteptarea derulării procedeelor prevăzute de lege. Curtea de Apel din Colmar (Alsacia) urmează să decidă dacă dă curs cererii de extrădare, formulată de Belgrad, în temeiul unor acuzaţii „considerate pur politice” de fostul efemer premier kosovar (decembrie 2004-martie 2005) în faţa magistraţilor. „Ce faceţi voi, aici, este un abuz de drept”, ar fi reproşat în franceză Ramush Haradinaj. La audiere, preşedintele Camerei de instrucţie precizase – potrivit informaţiilor oferite de Interpol – că Belgradul îl acuză de dispunerea în timpul războiului din Kosovo (1998-1999), a unor „detenţii ilicite de civili”, „torturi, tratamente inumane şi violuri”. Mulţi sârbi şi rromi ar fi fost ucişi de însuşi Ramush Haradinaj, „Rambo” pe numele de război, fost comandant de gherilă kosovară în zonele Glodane şi Dacani, potrivit Belgradului. Corpurile victimelor ar fi fost descoperite lângă lacul Radonjici în regiunea Dacani. Ramush Haradinaj a fost inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de două ori, în 2008 şi în 2012, în pofida opoziţiei americanilor şi britanicilor, fiind de fiecare dată achitat la Haga. Se spune că, înaintea primului verdict, mai mulţi martori au fost ucişi, asupra altora exercitându-se presiuni considerabile. Şi în cel de al doilea proces, derulat ca şi primul, într-o tensiune ridicată, şi în acelaşi climat de insecuritate, Ramush Haradinaj a fost achitat. Belgradul îl consideră unul dintre „resortisanţii” săi, în timp ce Parisul îl consideră… un cetăţean kosovar. Priştina, unde Ramush Haradinaj conduce o facţiune a opoziţiei, Alianţa pentru viitorul Kosovo, a făcut cunoscut prin ministrul Justiţiei că va face tot posibilul pentru ca acesta să fie eliberat cât mai repede cu putinţă. Povestea rămâne destul de încâlcită, întrucât premierul sârb Alexandar Vucici a cerut Parisului să acţioneze în temeiul valorilor „statului de drept” şi nu „al poziţiilor sale politice”. Belgradul nu recunoaşte independenţa Kosovo şi îl consideră pe Ramush Haradinaj unul din criminalii, care trebuie judecaţi sub acuzaţia de terorism, masacrarea civililor din timpului războiului din Kosovo. Suntem în faţa unui ghem de neînţelegeri. Examinarea cererii de extrădare, care încă n-a parvenit Parchetului General din Colmar, va lua mai multe săptămâni, dacă nu mai multe luni, potrivit avocatului general Dominique Steinmetz. Decizia finală va aparţine guvernului francez. Răul s-a produs şi ireparabilul nu poate fi domesticit analitic prin discuţii. Adversităţile se exprimă fără ipocrizie. Şi întreaga poveste nu sugerează altceva decât că între Belgrad şi Priştina, deocamdată, nu e rost de bună înţelegere şi reproşurile reciproce rămân viabile, chiar dacă multora le par muribunde.