Din cauza numărului tot mai mare de copii şi adolescenţi cu tulburări de sănătate mintală şi a consecinţelor pe termen lung a acestor probleme, Ministerul Sănătăţii a elaborat o strategie naţională de dezvoltare a serviciilor de sănătate mintală. La nivel european, unul din cinci copii suferă de o problemă emoţională, de dezvoltare sau comportamentală, iar unul din opt are o tulburare mintală diagnosticată clinic. În aceste condiţii, comunitatea ştiinţifică susţine că sănătatea mintală este la fel de importantă ca şi sănătatea fizică pentru dezvoltarea optimă a individului, pe tot parcursul vieţii sale.
În Strategia Naţională pentru Sănătatea Mintală a Copilului şi Adolescentului 2015-2020 se precizează faptul că eficienţa programelor de reabilitare a copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală poate fi crescută dacă ele sunt oferite în contextul unui mediu cu un nivel scăzut de stigmatizare din partea comunităţii, punându-se accentul pe „persoană” şi nu pe „pacient”. În acest fel va creşte sentimentul de responsabilitate, de valorizare, precum şi de încurajare şi implicare personală a copilului şi adolescentului în procesul de reabilitare. Prin programele specializate trebuie să fie consolidate abilităţile copilului şi adolescentului, abilităţi necesare pentru construirea şi reconstruirea autonomiei personale, satisfacerea nevoii de a învăţa, de a locui, de a se angaja, socializa şi dezvolta.
Scopul acestor programe este creşterea calităţii vieţii copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală prin reducerea riscului, vulnerabilităţii sau deficienţei psihice, creşterea adaptării sociale, asumarea de responsabilităţi în viaţa lor cotidiană şi implicarea acestora cât mai activ şi independent în viaţa socială.
Schimbările preconizate vizează dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală
Printre schimbările preconizate prin Strategia Naţională pentru Sănătatea Mintală a Copilului şi Adolescentului 2015-2020 se numără dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală, cu o serie de obiective: dezvoltarea serviciilor din centrele de sănătate mintală; dezvoltarea în cadrul centrelor de sănătate mintală a serviciilor de evaluare şi intervenţie în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor; dezvoltarea şi implementarea intervenţiilor educaţionale adresate copiilor cu tulburări de sănătate mintală în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi unităţilor de deţinere pentru delincvenţi juvenili; dezvoltarea serviciilor şi intervenţiilor complexe adresate copiilor cu tulburări severe de sănătate mintală, în cadrul instituţiilor care custodiază minori; dezvoltarea serviciilor specializate în intervenţia în situaţii de criză în cadrul secţiilor şi în unităţile de deţinere pentru delincvenţii juvenili/servicii de probaţiune.
În derularea etapelor programelor de reabilitare a copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală, formarea şi implicarea echipelor multidisciplinare este absolut necesară, iar componenţa variată de profesiuni, specializarea, flexibilitatea echipei şi colaborarea în echipă conduce la definirea responsabilităţilor şi realizarea obiectivelor. Calitatea, accesibilitatea şi asigurarea continuităţii serviciilor integrate destinate copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală de reabilitare psiho-socială reprezintă fundamentele succesului programelor individuale, personalizate, obiectivând atât activitatea membrilor echipei multidisciplinare, cât şi contactele interprofesionale necesare pe parcursul unei perioade mai lungi de intervenţie, în scopul evaluării, monitorizării şi prevenirii recăderilor.
Număr prea mic de medici specialişti
Resursele umane reprezintă una din problemele sistemului de sănătate mintală pentru copil şi adolescent. În prezent, în cadrul structurilor publice de psihiatrie pediatrică activează 123 de medici cu specializarea psihiatrie pediatrică, 72 de psihologi clinicieni, 46 de asistenţi medicali cu specializarea în psihiatrie, 262 de asistenţi medicali fără specializarea în psihiatrie, 17 logopezi, 17 asistenţi sociali, 30 de kinetoterapeuţi şi 114 infirmieri. În consecinţă, serviciile existente nu au echipe multidisciplinare complete pentru a asigura servicii de sănătate mintală pentru copil şi adolescent.
O altă problemă identificată constă în numărul mic de copiii şi adolescenţi diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală în raport cu numărul lor estimat de studiile internaţionale.
