Curtea de Conturi Europeană a emis, pentru cel de al 10-lea an consecutiv, un aviz favorabil în privinţa conturilor anuale ale UE, constatând că acestea sunt corecte şi fidele. În raportul său anual pe 2016, publicat pe 28 septembrie a.c., Curtea de Conturi Europeană subliniază faptul că s-au adus îmbunătăţiri importante în ceea ce priveşte modul în care este cheltuit bugetul UE. De asemenea, Curtea încurajează Comisia să continue să se axeze pe performanţă şi pe simplificare, susţinând astfel direcţia spre care se îndreaptă Comisa.
A doua dezbatere în Parlamentul European, care a avut loc la finele lunii trecute, la Strasbourg, după dezbaterea pe Republica Moldova , a fost o discuţie aplicată pe marginea Raportul Curţii de Conturi anual, în care apar toate instituţiile europene, inclusiv Parlamentul European, un raport despre situaţia cheltuirii bugetului. “Este un raport foarte important pentru că se arată care este situaţia în Europa, cum s-au cheltuit banii, dacă există rezultate. La presiunea Parlamentului European, Curtea de Conturi a început să facă şi nişte aprecieri referitoare la rezultate, a început să aducă în discuţie şi alte criterii decât rata de eroare, şi asta tot la presiunea Parlamentului European. De data aceasta, eu am un raport referitor la protecţia intereselor financiare reale ale uniunii, în care se discută în general despre fraudă. Cifrele sunt mai bune în 2016 faţă de cele raportate în 2015, adică cu 15% mai puţine neregularităţi şi 8% ca cifră mai mica. Concluzia este că OLAF-ul lucrează…”, a spus europarlamentarul Marian Jean Marinescu, membru în Comisia de buget a Parlamentului European.
Nu s-au constatat erori cu privire la partea de venituri a bugetului
Curtea a identificat, de asemenea, mai puţine erori decât în trecut în toate domeniile de cheltuieli, iar nivelul de eroare global final pentru 2016 este cu mult mai mic decât cel din anul anterior. Pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE, rata de eroare nu a atins nici măcar nivelul considerat de Curte ca fiind semnificativ. Nu s-au constatat erori cu privire la partea de venituri a bugetului. Acest lucru i-a permis Curţii să emită – pentru prima dată – un aviz „cu rezerve” privind plăţile. Marinescu a vorbit şi despre procurorul european, dar şi despre necesitatea stipulării unor măsuri de prevenire a fraudării bugetului european. Aplicarea unor norme mai simple conduce la reducerea erorilor şi la creşterea eficacităţii finanţării acordate de UE. În septembrie 2016, Comisia a prezentat o propunere ambiţioasă de simplificare a normelor sale financiare. Negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliu privind setul final de norme sunt în prezent în curs, preconizându-se adoptarea acestor norme în curând. “Am votat chiar acum la Strasbourg procurorul european. Să vedem când se ajunge la publicare. E foarte bine, dar eu cred că ar fi şi mai bine dacă de la nivelul Uniunii s-ar crea condiţii pentru prevenire. Ce înseamnă pentru mine prevenirea şi desigur, aceste propuneri le voi introduce în raport…?!. De exemplu, Directiva de Achiziţii Publice ar trebui să se transforme în Regulament, ca cel puţin toate regulile generale, care pot fi 80-90 % să fie aceleaşi peste tot, naţionale să rămână vreo 10%, ca toate statele UE să respecte aceleaşi reguli şi în felul acesta, toată lumea ştie, mă refer la companii, administraţii, cum să abordeze o achiziţie publică…”, a mai spus vicepreşedintele EPP.
Comisia face schimb de bune practici
Statele membre gestionează 80 % din cheltuielile din cadrul bugetului UE, iar Comisia colaborează îndeaproape cu acestea pentru a se asigura că banii sunt cheltuiţi în mod eficace şi eficient. Comisia face schimb de bune practici, furnizează orientări şi organizează cursuri de formare pentru autorităţile naţionale care cheltuiesc fondurile UE pe teren. Obiectivul este acela de a preveni producerea de erori, oferindu-le statelor membre posibilitatea de a detecta, de a raporta şi de a remedia din timp orice nereguli, astfel încât să nu rişte să piardă fonduri la care ar avea dreptul. „Tot în acest context şi tot la Strasbourg am mai solicitat standarde de cost, pentru că e greu să vezi cum într-o ţară un kilometru de autostradă costă 20 de milioane de euro şi în altă ţară, 4 milioane de euro. Ar trebui să fie standarde de cost cel puţin pentru lucrările importante, standarde de cost care ar trebui respectate în achiziţii făcute din bani europeni. Şi am mai cerut, ca de la nivelul UE, să se impună o activitate electronica, începând de la cerere, depunerea cererii pentru accesare unui proiect, până la aprobare, licitaţie, monitorizare şi plăţi. Cred că ar fi un lucru foarte bun pentru prevenire. Şi tot de la nivelul nostru, al Parlamentului European, trebuie uniformizate regulile în toate fondurile europene. Am parcurs o primă etapă în urmă cu patru ani, acum trebuie aşadar să facem ceva în plus. Să ajungem la aceleaşi reguli pentru toate fondurile….”, a subliniat deputatul european.
Cuantumul efectiv expus riscurilor va reprezenta mai puţin de 2%
Dacă fondurile UE au fost totuşi cheltuite în mod incorect, Comisia ia măsuri pentru a remedia acest lucru; în 2016, Comisia a recuperat 3,4 miliarde de euro. În Raportul său anual pe 2016 privind gestionarea şi performanţa bugetului UE, Comisia a estimat că, atunci când se ia în considerare impactul viitoarelor corecţii şi recuperări, cuantumul efectiv expus riscurilor va reprezenta mai puţin de 2 % din totalul cheltuielilor relevante. Publicarea Raportului anual al Curţii de Conturi Europene dă startul „procedurii anuale de descărcare de gestiune” a bugetului UE. Pentru a pregăti terenul pentru acest proces, Comisia a adoptat, în iulie 2017, raportul său anual privind gestionarea şi performanţa referitoare la execuţia bugetului UE pentru exerciţiul 2016. Acest raport confirmă faptul că, în 2016, bugetul UE a contribuit la realizarea priorităţilor politice ale Uniunii Europene, a creat valoare adăugată pentru cetăţenii UE şi a fost cheltuit în conformitate cu normele UE. “De fiecare dată când am un raport nou în această Comisie încerc mereu să aduc ceva în plus, să fac ceva util. Aşa să spui de fiecare dată că totul e ok, conturile sunt în regulă, puteţi să le închideţi… acordăm descărcarea bugetară…zic eu că totuşi nu este suficient”, a completat Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului EPP din PE.
