Gabi Rizea, silvicultorul care dă suflet copacilor tăiaţi

0
258

Pe artistul Gabi Rizea l-am găsit, ieri, „dialogând” cu un buştean de lemn, chiar la intrarea în Parcul Tineretului. Lăsând drujba din mână, o pudră fină de rumeguş i s-a scuturat din păr şi de pe faţă. Deloc deranjat, a dat repede un pas în urmă ca să privească mai bine spre trunchiul de lemn în care fierăstrăul său tăiase deja câteva linii şi rotunjise marginile. «Astăzi, pentru prima dată, am venit la mine şi cu o schiţă. Vreau să fac o frunză cu o picătură de rouă, pe care o voi intitula „Roua dimineţii”».

Aliniate pe aleea parcului, se răsfaţă la soare vreo patru-cinci drujbe, iar alături, de pe o bucată de hârtie, ne zâmbeşte desenul unei frunzuliţe care se va naşte din trunchiul de copac, decojit complet şi modelat. Cu o pereche de căşti pe urechi şi privind atent în şuvoiul de rumeguş pe care îl spulberă lama fierăstrăului, Gabi Rizea lucrează la ora 9.00 de dimineaţă. Până atunci, rupsese un lanţ şi alimentase de câteva ori rezervorul drujbei.

De sculptat în lemn, Gabi Rizea s-a apucat în urmă cu trei ani. A fost o pură întâmplare să-şi descopere acest talent, mai puţin întâlnit. Cu o sinceritate şi simplitate debordante, în timp ce ne plimbăm printre aleile liniştite şi curate ale parcului, povesteşte că îşi cumpărase o drujbă nouă, cu care s-a apucat să se joace într-un butuc de lemn, pe care îl avea la atelier. „Am tot încercat să fac o mutrişoară şi mi-a reuşit. Mi-a plăcut şi am continuat. Câteodată fac schiţele, dar în 99% din cazuri, desenele nu se potrivesc cu lemnul. Lucrând într-un lemn care nu mai foloseşte, uscat şi deteriorat, mai întâi trebuie să-i înlătur tot putregaiul”.

După trei ani, lemnul nu mai are nici un secret pentru el, iar drujbele sunt consumabile, le schimbă la câteva luni. Cam la fiecare nouă lucrare i se întâmplă câte ceva, ba dă de un cui sau, cum s-a întâmplat odată, de un glonţ. „În funcţie şi de starea pe care o am, în două zile pot să termin o lucrare. Când îmi place şi mă ajută şi lemnul, intru în transă. Lemnul tare se finisează frumos, iar cel moale mai greu. La drujbă se execută 90% din lucrare, 1% este din daltă şi 9% cu flexul, pentru finisaje”, îşi dezvăluie toate secretele artei sale craioveanul Gabi Rizea.

Trei lucrări, deja realizate în Parcul Tineretului

În Parcul Tineretului, artistul are deja trei lucrări realizate, iar acum lucrează la cea de-a patra. Prima se află pe o alee ce duce spre arcada de flori şi îi aminteşte de începuturile sale într-ale sculpturii. «„Întotdeauna împreună” – este printre primele mele lucrări. Am făcut-o în urmă cu trei ani dintr-un trunchi de stejar şi reprezintă o rădăcină care pleacă din pieptul femeii şi înconjoară bărbatul care este redat pe partea cealaltă a sculpturii. La vremea respectivă am considerat că este bine realizată, dar acum, dacă o privesc cu mai mare atenţie, îi găsesc şi defecte», spune Gabi Rizea. Îşi priveşte acum piesele executate în lemn prin optica unui student la Artă – Secţia Sculptură. Extrem de modest, după ce aminteşte în câteva rânduri că el nu este un artist profesionist, ci doar un amator, Gabi Rizea ne mărturiseşte că a simţit că are nevoie şi de date ştiinţifice din manualul de artă, motiv pentru care s-a înscris la facultate.

„Găleata care curge”, cea mai apreciată sculptură

„Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă” – este realizată în lemn de stejar şi, iniţial, artistul şi-a propus să dezvelească din carnea lemnoasă a copacului un măr, aşezat pe o crenguţă. Lemnul nu i-a permis să extragă acest fruct şi artistul a modelat, în cele din urmă, o pară cu o formă incredibil de frumoasă, pe care apoi a încadrat-o într-o altă formă, reprezentând o gură. Şi aşa a ieşit para din gura lui Nătăfleaţă.

Însă cea mai spectaculoasă lucrare a sa de până acum este „Găleata care curge”, realizată în lemn de frasin. „Ideea mi-a trecut prin cap mai demult, dar nu am realizat-o. Când m-am apucat să lucrez la un trunchi de frasin, am descoperit că era putred pe jumătate şi a trebuit să modelez ceva subţire. Şi aşa a ieşit firul de apă care curge”, ne mărturiseşte Gabi Rizea, plimbându-şi podul palmei peste firul de apă şi cercetând încă o dată să vadă dacă finisajul a fost bine realizat. „Până acum, este lucrarea care îmi place cel mai mult. Când voi termina frunzuliţa, probabil că aceea va fi lucrarea mea preferată”.

Un zâmbet luminos, sădit în fiecare buştean

Când îl întrebi care este stilul său, răspunde printr-un zâmbet. Chiar aşa, zâmbetul este ideea de la care pleacă şi la care revine întotdeauna. „Eu lucrez pentru public, pentru a le smulge oamenilor un zâmbet, că şi aşa suntem încruntaţi zi de zi. Chiar am făcut un experiment, privind un timp chipurile oamenilor. De la copiii de clasa a IV-a şi până la bătrâni, aproape toţi au uitat să mai zâmbească, merg pe stradă sau ies la plimbare încruntaţi. Eu vreau să fac o artă modernă, simplistă, care le readucă oamenilor zâmbetul pe chipuri. Stilul meu, dacă l-aş putea numi un stil, este unul mai poznaş”, se descrie, în câteva cuvinte, Gabi Rizea.

Artistul craiovean are însă şi ceva care îl întristează. Se mai găsesc oameni care, din necunoaşterea lucrurilor, îl judecă, spunând că distruge toţi aceşti copaci. Pentru Gabi Rizea, artistul care pune un mic zâmbet luminos în fiecare buştean, este ca o picătură amară într-un pahar de apă, cu atât mai mult cu cât, ca profesie, este inginer silvic. „Am plantat mulţi arbori, iubesc enorm de mult pădurea din copilărie şi o respect. Tocmai datorită acestor lucruri, nu am putut să abandonez pur şi simplu nici aceşti buşteni, vreau să îi lăsăm aici şi să le dăm viaţă. Câteodată, sunt înţeles greşit şi lucru acesta mă întristează foarte mult”, spune artistul craiovean.

Artistul craiovean a cucerit internetul

Sculpturile sale în trunchiurile de copaci vorbesc vizitatorilor din Grădina Botanică, din Parcul „Romanescu” şi acum, mai nou, din Parcul Tineretului. Pentru fiecare buştean pe care l-a folosit, fiind dinainte tăiat, a primit acceptul autorităţilor să îl sculpteze. În Parcul Tineretului, după ce s-a consultat la rândul ei cu specialiştii de la Ocolul Silvic Dolj, conducerea RAADPFL Craiova a tăiat 87 de copaci, din specia stejar şi frasin. Specialiştii au decretat că toţi acei copaci erau uscaţi şi reprezentau un risc pentru vizitatorii parcurilor. Artistul Gabi Rizea a fost lăsat să-i modeleze şi, după ore de trudă cu drujba în mână, i-a transformat, cum spuneam, în mici opere de artă, îndelung admirate şi chiar iubite acum de vizitatori.

Prin intermediul reţelelor de socializare, lucrările sale au devenit cunoscute de artişti din străinătate care îl felicită pe Gabi Rizea şi îi promovează arta urbană pe care o face. Recent, autorităţile din municipiile Timişoara şi Slatina l-au contactat pentru a le înfrumuseţa şi lor parcurile şi grădinile, talentatul artist craiovean răspunzându-le că le va onora cererile, dar, dintr-un respect deosebit pentru publicul său craiovean, nu va mai reproduce niciodată modelele care se întâlnesc la Craiova.