Evreii craioveni sărbătoresc, duminică, Anul Nou

0
55

Evreii din Craiova celebrează, duminică, Anul Nou. Roş Haşana, aşa cum este cunoscut în limba ebraică, reprezintă un prilej de sărbătoare pentru întreaga comunitate, în această seară fiind organizată, la sinagogă, o întâlnire la care au fost invitaţi şi membri ai altor culte religioase. Potrivit calendarului evreiesc, anul 5776 începe pe data de 13 septembrie, iar aceasta sărbătoare mai este denumită „capul anului”.

La sinagoga din oraş sunt aşteptaţi duminică seară câteva zeci de reprezentanţi ai comunităţii pentru a marca, aşa cum se cuvine, intrarea într-un nou an, după calendarul evreiesc. Sărbătoarea de an nou 5776 este un moment de analiză, un moment în care fiecare trebuie să se lepede de ce a fost rău în anul precedent, după cum a precizat preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova, prof. univ. dr. Corneliu Sabetay. De altfel, chiar există obiceiul de a trece, de anul nou, pe lângă o apă şi de a scutura buzunarele, fapt ce are semnificaţia unui nou început.

„Anul Nou este o sărbătoare a bucuriei, dar şi un prilej să vedem ce am făcut peste an. În această perioadă, fiecare evreu ar trebui să-şi facă o autojudecată. Să îşi pună în balanţă conştiinţa, să vadă ce a făcut bine şi ce a făcut rău. În principal este însă un prilej de sărbătoare. Ne adunăm în jurul unei mese îmbelşugate de pe care nu trebuie să lipsească vinul. De altfel, cred că mai mult decât o băutură, vinul ar trebui considerat un aliment”, a precizat prof. univ. dr. Corneliu Sabetay.

Evreii intră în anul 5776

Rosh Hashana începe seria celor mai importante sărbători evreiești, fiind urmată, la numai zece zile, de cea mai mare sărbătoare evreiască, Yom Kippur – „Ziua pocăinței”. Zilele dintre Rosh Hashanah și Yom Kippur (zece la număr) sunt considerate ca făcând parte din procesul sărbătorii și sunt numite în ansamblu ”Cele zece zile ale căinței”. Aceste zile au o încărcătură religioasă aparte, culminând cu Ziua Răscumpărării (Yom Kippur).

În aceste zile se mănâncă, în primul rând, măr înmuiat în miere (ca să prefigureze un an dulce), cap de pește (pentru ca fiecare să fie „cap” și nu „coadă”), rodii și multe alte fructe. Un salut obișnuit în această perioadă, în afară de „Șana Tova” („Să ai un an bun”), este Chativah Tova sau un înscris pozitiv.

Anul Nou evreiesc nu are o dată fixă, deoarece calendarul iudaic este lunar, schimbându-se după apariția astrală a Lunii. De obicei, sărbătorile de Anul Nou Evreiesc sunt în lunile septembrie sau octombrie.

Tradiţiile respectate cu sfinţenie

Respectând tradiţia, evreii craioveni se vor aduna în jurul mesei festive de pe care nu vor lipsi bucatele specifice. De Anul Nou, printre alimentele obligatorii să numără merele peste care se pune miere, simbolizând un nou an dulce. De pe masă nu vor lipsi nici produsele de patiserie, sfecla, fructele sau dulciurile astfel încât noul an să fie unul dulce.

Unul dintre cele mai importante obiceiuri de Anul Nou evreiesc este suflatul din Şofar (un corn de berbec). Acesta semnifică „trezirea” poporului pentru a medita la faptele sale din trecut şi schimbarea în bine a celor rele.

Un obicei de Anul Nou este când evreii merg la o apă şi îşi aruncă în mod simbolic păcatele. Anul Nou marchează crearea lumii – este momentul când a fost creat primul om: Adam, socotit a fi fost în 7 Octombrie 3761 î.C. Sărbatoarea constă din multe practici care sunt menite să îndrepte oamenii către o dare de seamă pentru trecut şi către planuri pentru viitor, precum şi pentru întoarcerea la Dumnezeu. Zilele în sine sunt pline de rugăciuni dedicate recunoaşterii lui Dumnezeu ca rege şi judecător.