Mara Teodora – la un pas de o viaţă normală

0
69

La prima vedere, Mara e un copil absolut normal. La cei doi anişori e energică şi curioasă, mereu cu zâmbetul pe buze. Cine ar crede că a cunoscut sala de operaţie la numai două săptămâni de viaţă din cauza unei malformaţii cardiace congenitale, că în fiecare zi are nevoie de o pastilă care să împiedice coagularea sanguină, că inima ei pompează sânge graţie unor paleaţii artificiale temporare efectuate de medicii din Târgu-Mureş. Aceasta este însă povestea Marei Teodora Şoşea, a cărei fişă medicală prezintă un diagnostic complex cu nici mai mult nici mai puţin de opt afecţiuni dintre cele mai grave(L-transpoziţie de mari vase, defect septal ventricular, defect septal atrial larg tip ostium secundum, canal arterial persistent, stenoza valvulara medie a pulmonarei şi stenoza pulmonară subvalvulară severa, sindrom convulsiv postoperator), unele din naştere, altele dobândite în timp, după o operaţie în care inima ei a fost oprită pentru trei ore.

Mara Teodora ar putea renaşte cu ajutorul dumneavoastră: RO33 BTRL 0170 1205 M126 4701; CIF 13117305. Puteti ajuta completând formularul 230 sau donând pe baza legii nr. 32/19.05.1994 Informatii suplimentare la tel: 0751756723; 0767121962

Pe 9 martie 2009 venea pe lume, cu şanse minime de supravieţuire din partea medicilor, norocoasa Mara, într-o familie care abia îi aştepta sosirea şi care ştia că din momentul acela începe crunta bătălie a lor şi a micuţei pentru viaţă. Aflaseră de malformaţia cardiacă în perioada prenatală şi pregătiţi sau nu, la numai două săptămâni de la naştere au trecut prin clipe de infern – opt ore de aşteptare la uşa sălii de operaţie, fără să ştie dacă vor pleca sau nu acasă cu copilul.Practic, inima ei avea un singur ventricul, un singur atriu, se păstra un tip de circulaţie specific vieţii intrauterine prin care cele două vase mari – artera pulmonară şi aorta – comunica între ele, cele doua artere mari sunt inversate – aorta iese din ventriculul drept al inimii şi primeste sânge albastru care este trimis înapoi în corp fără a fi oxigenat, iar artera pulmonară iese din ventriculul stâng, primeşte sânge roşu şi îl trimite iar în plămâni”, a explicat Lucia Şoşea, mama fetiţei. Operaţia a decurs bine, complicaţiile apărute ulterior au fost depăşite, iar controalele regulate arătau o Mara din ce în ce mai puternică şi mai sănătoasă.

A doua operaţie pe cord deschis

Pe 9 noiembrie 2009, pe când se afla la Târgu-Mureş pentru un control, Mara a făcut o criză hipoxică, adică sângele său nu se mai oxigena, intrând într-o a doua operaţie. „A fost ca şi cum te-ai ridica în genunchi după o căzătură şi când vrei să te pui pe picioare, primeşti o altă lovitură care te doboară”, îşi aminteşte mama. De această dată, intervenţia a durat 12 ore, iar inima fetiţei a fost repornită după trei ore. „De cele mai multe ori se întâmplă ca după atâta timp, inima să nu mai repornească. A ei a pornit însă şocul postoperator s-a resimţit prin nişte convulsii care au ţinut-o cinci zile. Cinci zile în care nu am recunoscut-o – era inertă, nu-şi putea ţine capul, era absentă, aveam impresia că nu ne cunoaşte, nu spunea nimic, doar scotea urlete de durere care ne-au secat pur şi simplu”, mărturiseşte Lucia.

În acest moment Mara e complet recuperată, dezvoltată normal, poate doar puţin mai scundă decât alţi copii de vârsta ei, dar mama spune că e normal la un copil care a părăsit spitalul la două luni după ce s-a născut, un copil care a luat medicamente pentru că starea de sănătate nu-i permitea să ia în greutate.

Germania – ţara în care Mara are şansa să se facă bine

Potrivit estimărilor venite de la specialişti, Mara urma să aibă nevoie de o nouă intervenţie chirurgicală în jurul vârstei de patru ani, numai că la ultima vizită medicală, în luna martie, medicii din Târgu-Mureş le-au spus părinţilor că în maxim trei luni, fetiţa trebuie operată. Mai mult decât atât, li s-a spus că operaţia nu poate fi făcută în cadrul institutului „având în vedere lista lungă de aşteptare a bolnavilor pentru intervenţie chirurgicală. Prelungirea perioadei de aşteptare preoperatorie duce la depăşirea timpului optim operator”, scrie în raportul medicilor de Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş. După îndelungate căutări, părinţii au găsit Clinica Heart din Munchen, Germania, acolo unde nu se pot pleca fără 50.000 de euro necesari internării, operaţiei şi tratamentului postoperator. Riscul operator este foarte mare, existând posibilitatea unor complicaţii neurologice. În acelaşi timp, aceasta este şi singura cale prin care Mara se poate face bine. „Cred că dacă Dumnezeu n-ar fi vrut să o lase lângă noi, nu mai era aici, având în vedere că a trecut prin atâtea încercări. Dar este şi acesta e un semn bun pentru noi. Ne este teamă, este totuşi o operaţie pe cord deschis, dar fără ea Mara nu poate trăi şi ştiind asta suntem nevoiţi să trecem peste orice temere. Ca părinţi suntem obligaţi să luptăm până la capăt”, a mai spus Lucia Şoşea.