Aproape 11.000 de cazuri de rujeolă s-au înregistrat în România de la debutul epidemiei, din care 38 de decese, arată ultimele date transmise de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Cele mai multe cazuri, aproape 4.000 au fost confirmate la copii cu vârsta între 1 şi 4 ani, şi aproape 2.000 la copii cu vârste de sub un an.
Numai în ultima săptămână s-au înregistrat 126 de cazuri noi, cele mai multe în judeţele Vaslui (35), Bacău (15) şi Suceava (15). Celelalte cazuri noi sunt la Iaşi (12), Prahova (11), Brăila (9), Dâmboviţa (5), Constanţa (4), municipiul Bucureşti (3), Giurgiu (3), Vrancea (3), Botoşani (2), Braşov (2), Ialomiţa (2), Argeş (1), Harghita (1), Ilfov (1), Mureş (1) şi Tulcea (1).
De la debutul epidemiei, în România au fost raportate 10.749 de îmbolnăviri, din care 38 de decese.
Peste 500 de cazuri în Dolj, de la începutul epidemiei
Rujeola este o boală infecţioasă extrem de contagioasă caracterizată prin febră mare, tuse, secreţii nazale şi oculare şi erupţie cutanată. Perioada de incubaţie a bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariţiei erupţiei şi durează până la 2-5 zile după debut. Virusul dispare din secreţiile nazale sau faringiene în momentul în care iritaţia începe să se reducă. Rujeola tipică începe după o perioadă de incubaţie de 7-14 zile cu febră, rinoree, tuse chinuitoare şi conjunctivită. La două-trei zile, apare o iritaţie specifică bolii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România, 9 din 10 părinţi îşi vaccinează copiii.
În judeţul Dolj, de la începutul epidemiei s-au înregistrat peste 500 de cazuri, şapte dintre acestea soldându-se cu decese.
Scăderea acoperirii vaccinale, una din cauze
Potrivit specialiştilor, în România se înregistrează o scădere îngrijorătoare a acoperirii vaccinale, scădere care nu a putut fi atenuată chiar şi în condiţiile în care întreaga ţară se află în plină epidemie de rujeolă, boală prevenibilă prin vaccinare. Din cele peste 10.700 de persoane care s-au îmbolnăvit, în mare majoritate copii, 99% nu erau vaccinate sau erau vaccinate incomplet.
În aceste condiţii, Colegiul Medicilor din România susţine necesitatea vaccinării populaţiei, fiind totodată unul dintre iniţiatorii legii vaccinării. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, vaccinarea a contribuit decisiv la scăderea mortalităţii şi morbidităţii prin boli infecţioase, a dus la creşterea substanţială a speranţei de viaţă. În fiecare an circa 3 milioane de vieţi sunt salvate prin vaccinare.
Proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România prevede că părinţii care vor refuza vaccinarea obligatorie a copiilor lor vor risca amenzi de până la 10.000 de lei. Răspunderea pentru prezentarea copiilor la vaccinare va aparţine părinţilor, reprezentanţilor legali sau persoanelor care cresc şi îngrijesc copii în baza unei măsuri de protecţie socială. Concret, documentul prevede că, atunci când vine vorba de vaccinările obligatorii, consimţământul va fi considerat ca fiind dat din oficiu. Totuşi, părinţii vor putea să refuze în scris vaccinarea obligatorie.
Pentru atingerea nivelului de imunitate a populaţiei este necesară o acoperire vaccinală de 95% pentru prima şi a doua doză de vaccin RRO. Ca măsură de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, la nivel naţional a fost organizată o campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi. Însă, deocamdată, rata de imunizare rămâne destul de redusă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază importanţa vaccinării, atât în scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin, cât şi în scopul construirii unei bariere de protecţie şi pentru persoanele din jurul celor vaccinate: copii mai mici de vârstă care încă nu pot fi vaccinaţi; colegi sau alţi copii care sunt alergici la vaccin; bunici cu sistemul imunitar slăbit. De asemenea, specialiştii atrag atenţia asupra importanţei respectării schemelor naţionale de vaccinare pentru a asigura cea mai bună protecţie posibilă împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.
