Dorim ca un număr cât mai mare de români de peste hotare să-şi dorească să-şi afirme identitatea

0
178

Dialog cu Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni

 Înfrățirea asociațiilor românești, creșterea rolului Consiliului Consultativ Interinstituțional, asigurarea accesului la vot și organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni sunt câteva dintre problemele importante aflate în acest an pe agenda Departamentului Românilor de Pretutindeni. Despre acestea, dar și despre alte teme care vor jalona, în 2015, activitatea DRP, ne-a vorbit Angel Tîlvăr, ministrul pentru Românii de Pretutindeni.

Timp Românesc: Ați preluat conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni într-un moment în care tensiunile din comunitățile din afara granițelor erau destul de accentuate. Probleme nu sunt doar în diaspora, ci și în comunitățile din jurul granițelor, în comunitățile istorice.

Cum evaluați Dvs., la mai puțin de o lună de la preluarea mandatului, starea acestor comunități?

Ministrul Angel Tîlvăr: Așa cum spuneați, avem comunitățile istorice și comunitățile formate datorită mobilității. Pe zona de comunități istorice pornim de la premisa că acestea reprezintă expresia prelungită a identității românești. Sunt diferite, dar sunt legate între ele de dorința de a păstra comunitatea de limbă și de cultură din România. Motiv pentru care, atenția mea, cât și a colegilor mei din Departamentul Românilor de Pretutindeni este să identificăm lucrurile care îi unesc și care ne unesc – și mai puțin lucrurile care îi despart. Credem că acest lucru este benefic pentru păstrarea identității românești. Nu am avut cum să nu observ de-a lungul vremii, ca parlamentar, dar și ca român, pur și simplu, că mulți români care nu se cunoșteau au ajuns să dezvolte legături peste hotare și să deruleze împreună proiecte. Proiectele sunt expresia dorinței noastre de a ajuta comunitățile și cred că este bine că lucrurile stau așa.

Totodată am salutat și eforturile pe care românii din comunitățile istorice le-au făcut pentru a rezista unor presiuni la care au fost supuși de-a lungul anilor. Faptul că aceste comunități sunt deschise dialogului, faptul că își prezintă solicitările și problemele și că mizează pe implicarea statului român cred că reprezintă lucruri benefice.

Menținem contactul cu un număr mare de asociații de români din afara granițelor și colaborăm cu misiunile României din străinătate, cu ambasade, cu consulate, care țin legătura cu mediul asociativ românesc din statele respective.

Cum am menționat și cu ocazia audierilor din Parlament, intenționez să determin păstrarea caracteristicilor identitare și să înlesnesc accesul comunităților la drepturi de bază, precum dreptul la învățământ în limba maternă, accesul la serviciul religios în limba maternă sau accesul la mass-media în limba maternă.

TR: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are o strategie, cu principii și obiective, pe care se bazează acțiunile instituției până în 2016. Este evident că nu toate obiectivele pot fi atinse, la același nivel de performanță în același timp.

Care sunt direcțiile prioritare în care intenționați să orientați acțiunile și activitățile DRP în acest an?

Ministrul Angel Tîlvăr: În primul rând ne vom înscrie în liniile de politică externă a României și vom contribui la păstrarea în mod real a identității românești. Și strategic, dar și funcțional, vom avea un dialog deschis cu comunitățile și cu decidenții care au atribuții în zona minorităților naționale din statele gazdă. Totodată vom comunica eficient și cu organismele internaționale care au competențe în protecția drepturilor omului și ale minorităților.

Pe zona de finanțare nerambursabilă a proiectelor proprii, care sunt, de fapt, instrumentele prin care noi ne manifestăm acțiunea, ne propunem să le susținem pe cele cu impact, proiectele care sunt utile pentru comunități, care ajută comunitățile să se sudeze și să își susțină mai bine identitatea. Vrem ca un număr cât mai mare de români de peste hotare să-și dorească să-și afirme identitatea.

TR: Având în vedere diversitatea problemelor pe care le ridică românii din afara granițelor, generate de specificul fiecărei comunități – mă refer la diaspora veche, diaspora de dată recentă și comunitățile istorice – pentru a trasa doar trei mari cadre în care ființează comunitățile de români din afara granițelor, cum credeți că va putea DRP să răspundă așteptărilor lor, dată fiind diversitatea cererilor?

Ministrul Angel Tîlvăr: Problemele sunt diferite pentru că oamenii sunt diferiți. Comunitățile au o evoluție care variază în funcție de diferiți factori, motiv pentru care abordarea noastră este una specifică pentru fiecare caz. Dar încercăm, și mă refer din nou la zona de proiecte și de finanțare nerambursabilă, să îi convingem pe cei din diferitele asociații că este mai bine să acționeze împreună, să se unească și să formeze echipe care să aplice și să se bată pentru a obține sprijinul statului român în ceea ce privește derularea proiectelor. Ne propunem să fim aproape de comunități mai ales în momentele grele, pentru că atunci cred că suntem utili, și atunci când drepturile românilor de peste hotare sunt îngrădite sau încălcate. Mă refer la lucruri care țin de muncă, de recunoaștere, la cazuri care țin de lucruri care creează o emoție publică importantă, mă refer la situații în care din cazua evoluției politice dintr-un stat apar declarații sau campanii care vizează inclusiv românii. Cred că aici avem obligația să ne implicăm.

TR: Ați vorbit despre coalgularea asociațiilor, acum într-o formă incipientă.

Credeți că sunt șanse de reușită?

Ministrul Angel Tîlvăr: Orice călătorie începe cu primul pas. Demersul pe care Departamentul îl face nu are o finalitate ușor încadrabilă în timp. Înseamnă că trebuie, în permanență, să facem mai mult și mai mult pentru a ajuta aceste comunități. Credem, și chiar din discuțiile pe care le-am avut chiar cu reprezentanți ai asociațiilor a reieșit acest lucru, credem că această formă de federalizare, de asociere, nu va fi ușoară. Dar reprezintă o premisă bună de a eficientiza și activitatea noastră. Ne este mai ușor să lucrăm atunci când asociațiile sunt unite sub o formă sau alta, este o formă de a-și manifesta propria dinamică și cred că în viitorul apropiat vom asista, dacă nu la exemple spectaculoase, cel puțin la apariția unor germeni care ne vor da o stare de optimism în ceea ce privește această federalizare.

TR: Aveți un exemplu concret?

Ministrul Angel Tîlvăr: Am semnale că această variantă de lucru nu este lipsită de interes și că este privită într-o manieră pozitivă de beneficiari.

 TR: Problemele marilor comunități de români formate în urma emigrației recente (ceea ce numim generic Diaspora) – pe care le găsim în special în Vestul Europei, sunt de ordin economic și social. Și așteptările lor din partea statului român se încadrează tot în aceste coordonate.

Vă rugăm să identificați una, două dintre aceste probleme care v-au fost semnalate și pe care credeți că vă veți putea concentra acțiunile din acest an?

Ministrul Angel Tîlvăr: Faptul că sunt parlamentar mă obligă, dar cred că îmi creează și un culoar de a avea acces la cei care stabilesc din punct de vedere normativ rezolvarea unei probleme. Motiv pentru care cred că anul acesta sunt două teme, două probleme pe care acest Departament trebuie să le rezolve. Prima este, prin mijloacele pe care le am ca parlamentar, prin discuțiile pe care le am în Parlament, pe care le-am început la sfârșitul anului trecut și pe care le voi continua și în acest an,  de a determina ca, în maniera în care a fost constituită Comisia de elaborare a Legii electorale, să se poată ajunge la variante de vot care să garanteze tuturor românilor dreptul de exprimare electorală neîngrădită și ușoară. Anul acesta vom obține o variantă.

A doua temă este Congresul Diasporei, asumat prin lege, și în legătură cu care atât Departamentul cât și MAE au purtat o corespondență cu Parlamentul. Am semnale că lucrurile vor căpăta o rezolvare favorabilă. Așteptăm din partea Birourilor reunite toate deciziile care să ne permită ca în a doua jumătate a anului să putem organiza acest Congres. De altfel, Congresul ar fi și un instrument de lcuru foarte bun, pentru că ne-ar permite să avem o viziune cuprinzătoare asupra problemelor care există și să creăm mecanismele de lucru care să ne permită să fim mai eficienți în ceea ce facem.

 Pe de altă parte, există comunități de români în jurul granițelor, denumite generic comunități istorice, care au probleme de altă natură – legate de păstrarea identității etnice sau de recunoașterea unor drepturi ca minoritate pe teritoriile statelor pe care există. De asemenea, în aceste comunități există și o pronunțată competiție între liderii asociațiilor românești, ceea ce nu face decât să dilueze mesajul românesc către respectivele comunități și către autoritățile statelor respective.

TR: S-a vorbit foarte mult și chiar au fost încercări de coagulare a acestor mesaje, din păcate cu efecte reduse. Va reuși, în 2015, Departamentul să încurajeze și să susțină o unificare a acestor mesaje, o solidarizare a asociațiilor în interiroul acestor comunități? Atât în folosul lor, cât și în sprijinul statului român care ar putea avea, astfel, alte pârghii pentru a le sprijini demersurile de afirmare?

Ministrul Angel Tîlvăr: Faptul că oamenii gândesc divers nu este neapărat un lucru rău. Este esența democrației. Ideea este dacă avem de-a face cu divergențe de opinii vizând un scop comun sau avem de-a face cu divergențe de opinii care ne îndreaptă spre direcții diferite. Atât timp cât păstrarea identității, culturii, obiceiurilor, tradițiilor reprezintă scopul principal, felul în care fiecare asociație, fiecare persoană vede rezolvarea situației ține de propria persoană, de personalitate, de formare. Nu sunt foarte deranjat de vocile care dau mesaje diferite atât timp cât au ca scop obiectivele pentru care Departamentul există. Nu știu dacă vom reuși să obținem consens. Dacă suntem foarte corecți cu noi înșine, nici în România nu există un consens permanent. Este și o veste bună. Perioadele în care dezbaterile politice, dezbaterile legate de temele societății sunt prezente cred că garantează o viață democratică sănătoasă.

Pe de altă parte, ne-am propus să avem dialog, un cuvânt – cheie al activității noastre, cu cât mai multe asociații, cu cât mai mulți oameni, pentru că aceasta este esența muncii noastre. Dorim ca ei să aibă acces la instituții ale statului român, iar noi să avem acces la cât mai multe puncte de vedere, care să ne permită și să le permită, calibrarea activității în așa fel încât rezultatul să fie cel scontat.

Scopul dialogului nostru, atât cu mediul asociativ românesc, cât și cu autoritățile statelor pe teritoriul cărora se află aceste comunități, chiar și în cazul unor opinii divergente, este să ajungem la o agendă comună. Să putem concretiza câteva puncte de vedere, câteva mari idei care pot fi susținute și în fața autorităților din țările de reședință și în dialogul cu autoritățile române, de așa manieră încât indiferent de varietatea opiniilor să identificăm acel ceva comun.

Formele de manifestare pot fi diferite, dar dacă au la bază buna credință dublată de un scop pe care l-am identificat și l-am asumat, felul cum ajungem la acel scop poate deveni, la un moment dat, mai puțin important. Că ne atingem obiectivele în diversitate sau în unitate în diversitate sunt lucruri care țin de tușă, de nuanță. Este un semn de sănătate a statului să-și poată adapta instituțiile la evoluțiile care se schimbă în permanență.

În fond, nu ne deosebește nimic de celelalte nații europene. Trebuie să ne judecăm poziția și într-un context european, și într-un context global, care vedem cât este de complicat și de stufos.

Nu putem să ne judecăm numai interesele noastre de grup, ci trebuie să ne poziționăm în permanență și să ne adaptăm poziția și în funcție de ceea ce este în jurul nostru.

TR: Vor putea fi atinse aceste obiective în condițiile în care bugetul DRP pentru acest an este mai mic decât cel din 2014?

Ministrul Angel Tîlvăr: Bugetul este doar cu puțin mai mic decât anul trecut. Din fericire, față de propunerea inițială, cumva, a fost dublat, ajungând la o valoare comparabilă cu cea a anului trecut. Evident că doresc mai mult. Munca noastră ar avea o vizibilitate mai mare și din punct de vedere al ajutorului pe care am putea să îl dăm comunităților de peste hotare. Am putea să fim mai eficienți, dar cred că o muncă bine făcută poate suplini lipsa resurselor la nivelul pe care ni l-am fi dorit. Și eu și colegii mei am depășit faza inițială a nemulțumirilor și încercăm să ne atingem obiectivele, iar banii pe care îi avem să îi cheltuim transparent și eficient.

Pe de altă parte, am motive să cred că la rectificări bugetare s-ar putea ca Departamentul nostru să mai obțină niște sume, care să ne permită să continuăm proiectele.

Temele sunt foarte mari când vine vorba de buget. Cumva trebuie să prioritizăm. Departamentul este unul dintre capitolele bugetului,  în cadrul bugetului MAE. A venit momentul ca Departamentul să medieze între asociații. În cursul anului trecut au apărut semnale din cadrul comunităților, din diverse comunități, în care cei din comunitățile din Diaspora realizează care e precaritatea situației unora dintre comunitățile istorice și sunt dispuși să întindă o mână de ajutor către acestea. Poate că Departamentul va reuși să fie un factor de facilitare al acestor relații.

TR: În 2014, dar nu numai, România a sprijinit consistent Rep. Moldova, declarându-se în mod repetat avocatul și susținătorul cel mai loial în sprijinirea parcursului european pe care Moldova, cel mai curajos stat din cadrul Parteneriatului Estic, s-a angajat. Pe de altă parte, în spațiul mediatic au fost reactualizate concepte demult uitate, care alimentează  artificial mituri care pun în lumină negativă acest sprijin.

Cum vor acționa mai departe România și, implicit, Departamentul, pentru a păstra această poziție de susținător al valorilor europene, fără a leza orgolii și fără a genera controverse?

Ministrul Angel Tîlvăr: Cred că sprijinirea parcursului european al Rep. Moldova este forma modernă, actuală și eficientă de sprijin pe care țara noastră îl poate oferi. Departamentul nostru, ținând cont de scopul pentru care a fost creat, vizează ca pe palierul politic să se încadreze în prioritățile de politică externă ale României, oferind susținere demersurilor de consolidare a identității românești în Rep. Moldova, în condițiile în care, evident, și din argumentele pe care le-ați adus acest lucru este necesar. Credem că în statul vecin mai este loc destul pentru mass-media în limba română – presă tipărită, on-line și audio-video – în condițiile în care cea mai mare parte din piața mass-media este dominată de limba rusă.

Totodată, credem că comuniunea de limbă, istorie și tradiții reclamă o prezență solidă a României în Rep. Moldova. Încercăm să ajungem în cât mai multe medii. Colaborăm foarte bine cu asociațiile din Rep. Moldova și în acțiunile de organizare a unor evenimente, precum 27 martie, 15 ianuarie, 15 iunie, 31 august sau 30 noiembrie. Relațiile pe care le avem cu Rep. Moldova ne dau motive de optimism cu privire la ireversibilitatea parcursului european al acestei țări. Avem interesul să sprijinim transparent și cât putem de mult Moldova.

Nu vă ascund că ne propusesem o vizită în Rep. Moldova pentru această săptămână, dar lucruri care țin de așezarea politică a Moldovei ne-au făcut să o amânăm puțin. În vizitele pe care mi le-am propus să le fac, pe lângă întâlnirile pe care le voi avea cu asociațiile românești, mi-am propus să dau atenția cuvenită discuțiilor cu cei care iau decizii, inclusiv referitoare la drepturile și viața românilor de acolo. Cred că diplomația parlamentară are un rol mai mare, decât credem de obicei. Doresc să am întâlniri și cu reprezentanții Executivului, cei care au obligația să pună în practică principalele decizii politice. Este absolut lucrativ ca la o asemenea vizită să avem parteneri cu care să putem discuta pe o agendă clară. Acesta este motivul pentru care am amânat vizita. Dar prima vizită pe care o voi efectua va fi în Rep. Moldova.

 TR: Aceste obiective nu pot fi atinse doar prin forțe proprii. Aveți nevoie și de sprijinul parlamentarilor.

Cum vedeți colaborarea cu Parlamentul, cu comisiile de specialitate, pentru a vă atinge obiectivele, în folosul comunităților de români din afara granițelor?

Ministrul Angel Tîlvăr: Parlamentul exercită funcția de control asupra Executivului. Este evident că această colaborare nu pornește de la un moft, de la o excentricitate, ci este impusă de modul în care un stat democratic funcționează.

Prin crearea comsiiilor de specialitate pentru românii de pretudetindeni, România a dat un semnal clar că tema este sus pe agenda țării, iar parlamentarii care își dedică timpul cunoașterii și efoturilor de a rezolva problemele românilor aflați dincolo de hotarele țării sunt extrem de interesați și de ceea ce facem noi ca Departament și de ceea ce face MAE față de această tematică. Colaborarea cu Parlamentul este importantă pentru că Legislativul reglementează din punct de vedere normativ rezolvarea temelor pe care oricine le poate identifica. Prin discuții cu parlamentarii din colegiu se pot propune variante de abordare.

Iată că una din temele care au preocupat Diaspora – tema votului – se află acum în dezbatere în Camera Deputaților.

Voi avea o colaborare bună și cu ministerele, cu care lucrăm în Consiliul Consultativ Interinstituțional, căruia vreau să-i dau o mai mare amploare. Majoritatea ministerelor cu care colaborăm au departamente pentru relații externe. Din acest motiv, dacă vom colabora de o manieră agreeată, pe o strategie clar definită și pusă sub forma unei foi de parcurs, cred că putem și economisi bani, dar putem și să folosim bani destinați unei acțiuni în sensul dorit de noi. Nu am niciun motiv să cred că acest Consiliu Interinstituțional nu-și va face datoria. Din punct de vedere strategic va fi un instrument de lucru foarte bun.

Când reprezentanții Departamentului interacționează cu diverșii reprezentanți ai comunităților de peste hotare li se aduc la cunoștință probleme dintre cele mai diferite. Avem interesul să disipăm informația primită și să căutăm soluții din zona de competență pe care România le are. Nu am pretins nciodată că toate soluțiile vor fi doar expresia gândirii Departamentului. Cred că nu am folosit suficient acest Consiliu. Parlamentul, Guvernul sau o altă instituție pot oferi soluții sănătoase pe care doar o minte singură sau doar câteva minți nu le pot da.

TR: Există propuneri pentru transformarea Departamentului într-un minister de sine stătător, care să preia de la celelalte instituții atribuțiile pe relația cu românii din afaara granițelor….

Ministrul Angel Tîlvăr: Aici Congresul poate să joace un rol foarte important. Consiliul care va rezulta în urma Congresului este deosebit de important. Poate să aducă în fața autorităților propunerea înfințării unei asemenea entități. Ar fi o propunere agregată oficială, către Parlamentul României. Dar deocamdată trebuie să obținem meximum posibil din forma și din condițiie pe care le avem, restul – reorganizări, dorința de a avea un aparat amplu, sfera de atribuții, lărgirea sferei de atribuții, zonele care țin de manifestarea autorității – sunt lucruri care ne pot preocupa, dar care țin de viitor. Noi avem obligația să ținem seama de condițiile prezente și cu resursele pe care le avem și cu expertiza noastră să obținem maximum de rezultate.

TR: V-ați referit de câteva ori la organizarea Congresului.

Puteți avansa un termen pentru organizarea lui?

Ministrul Angel Tîlvăr: Mi-aș dori ca data Congresului să fie și o dată simbolică. Dar depindem de dinamica politică din România. Mi-aș dori ca acest Congres să vină după ce avem un rezultat concret vizavi de dorințele românilor de pretutindeni. Cred că un Congres bine pregătit este un Congres bun. Motiv pentru care, ținând seama de timpul pe care îl avem, de cum se mișcă lucrurile într-o democrație din punct de vedere instituțional și interinstituțional, cred că o dată rezonabilă ar fi dincolo de jumătatea anului. Trebuie să ne asigurăm că organizarea congresului se va face în deplina respectare a prevederilor legale și deplină transparență. Orice document sau informație legată de organziarea acestui Congres vor fi, conform legii, supuse dezbaterii publice și vor fi subiectul oricăror propuneri, sugestii, observații din partea comunităților.

(preluat după www. timpromanesc.ro.  şi consemnat Antuanela Roșioru)