Meleşcanu, numit ministru de Externe în locul lui Corlăţean

0
49

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, ieri după-amiază, decretele privind încetarea mandatului lui Titus Corlăţean la şefia MAE şi numirea în funcţia de ministru de Externe a lui Teodor Meleşcanu. Ulterior, la depunerea jurământului de către Meleşcanu, şeful statului a declarat că demisia lui Corlăţean a fost târzie, precizând că nu l-ar fi numit în funcţie pe fostul director SIE, dar o face, totuşi, având în vedere urgenţa. Ieri, premierul Victor Ponta a anunţat că i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu nominalizarea lui Teodor Meleşcanu pentru postul de ministru al Afacerilor Externe, la scurt timp de la demisia lui Titus Corlăţean din această funcţie. Meleşcanu a demisionat, în septembrie, de la conducerea Serviciului de Informaţii Externe (SIE) pentru a participa la primul tur al alegerilor prezidenţiale, unde a obţinut 1.374 voturi (0,85%). Ulterior, acesta şi-a anunţat susţinerea pentru Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor, iar premierul a declarat că, dacă va câştiga alegerile, va fi în echipa sa de la Cotroceni, ca şi consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională. Cum spuneam, în cursul dimineţii de ieri Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premier că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea de scrutinm, din 16 noiembrie, şi că el, personal, nu poate accepta încălcarea legii “pe considerente şi interese politice şi electorale”. “L-am informat cu puţină vreme în urmă (…) pe prim-ministrul României (…) că am decis să-mi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe. Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia Ministerului Afacerilor Externe să fie forţată (…) să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale de la turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate”, a declarat Corlăţean într-o conferinţă de presă.

Rugat să exprime un punct de vedere cu privire la opiniile divergente din ultimele zile ale BEC şi MAE privind existenţa cadrului legal pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), purtătorul de cânt al BEC Marian Muhuleţ, a declarat pentru Mediafax că Biroul Electoral Central a creat o “posibilitate interpretabilă” pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, insuficientă fără o decizie prin care să se stabilească termenele pentru desemnarea membrilor acestor secţii. “În opinia mea, de vicepreşedinte al AEP, cele două organisme implicate în situaţia aceasta ar fi trebuit ca în urma întâlnirii de săptămâna trecută să identifice soluţii practice, în interesul alegătorilor. Din păcate, s-a ajuns la o dezbatere politică inutilă interesului alegătorilor”, a spus Muhuleţ. Referitor la Hotărârea 4, despre care BEC a informat, vineri, prin comunicat, că în baza acesteia se pot organiza noi secţii de votare în străinătate, vicepreşedintele AEP a spus că, în acest caz, BEC “a interpretat” articolul 54 din Legea 370/2004, “creând, astfel, o posibilitate interpretabilă de a se organiza secţii de votare în străinătate între cele două tururi de scrutin”. Întrebat dacă o hotărâre de interpretare a BEC poate contraveni prevederilor legii pentru alegerea Preşedintelui, care arată că turul doi ale alegrilor se desfăşoară în aceleaşi secţii ca la primul tur, Muhuleţ a răspuns: “Rolul BEC este tocmai acela de a lua hotărâri de interpretare, de a lua decizii de aplicare a prevederilor legale acolo unde consideră că textul legal nu este suficient de clar. (…) Ca urmare a discuţiilor de săptămâna trecută cu reprezentanţii MAE, s-a ajuns la concluzia că legea nu este suficient de clară şi acolo (articolul 54 – n.r.) poate fi cheia prin care se poate deschide calea înfiinţării de secţii de votare în străinătate”. Pe de altă parte, vicepreşedintele AEP a susţinut că Hotărârea de interpretare 4 a BEC este insuficientă pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate. “În opinia mea, ca vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, poziţie pe care am şi exprimat-o în cadrul BEC, hotărârea aceea nu cred că este suficientă. Ea ar fi trebuit completată şi cu măsuri organizatorice, ar fi trebuit completată cu o decizie de aplicare, în sensul în care termenele privind organizarea acelor secţii de votare şi, când spun organizare, mă refer la desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare şi a membrilor, la termenele de contestare a desemnării acestora, aşa cum ele sunt prevăzute pentru organizarea normală pentru orice birou de secţie de votare, pentru ca orice termen prevăzut în legislaţie să poată fi restrâns în această perioadă scurtă de timp”, a spus Muhuleţ, continuând că “nu avem încă o astfel de decizie, deci cred că doar hotărârea de interpretare dată de BEC nu este suficientă”.