Începând de anul viitor, mai multe instituţii sanitare ar putea trece în autoritatea administraţiei publice locale, ca urmare a procesului de descentralizare. Un astfel de exemplu este cel al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), care ar urma să intre în subordinea Consiliului Judeţean.
Pe lângă Direcţia de Sănătate Publică, şi unităţile finanţate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate din subordinea DSP, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele judeţene de transfuzii sanguine şi laboratoarele de referinţe medicale ar urma să treacă, la rândul lor, în subordinea Consiliului Judeţean.
În urma acestor schimbări, directorii coordonatori şi adjuncţii acestora vor fi numiţi de preşedintele Consiliului Judeţean, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale. De asemenea, autorizarea desfăşurării activităţii de dentişti poate fi delegată direcţiilor de sănătate publică judeţene, iar autorităţile locale vor avea un cuvânt de spus şi în desemnarea unor membri în Consiliul de Administraţie al CNAS. Va creşte şi numărul reprezentanţilor nominalizaţi de Consiliul Judeţean în CA al caselor de asigurări de sănătate judeţene.
În ceea ce priveşte problema banilor, pentru a fi asigurată finanţarea corespunzătoare în domeniul sanitar veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii constituite potrivit art. 361 ar urma să fie transferate în proporţie de 70%, bugetelor judeţelor, potrivit unei formule de repartizare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, elaborat împreună cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
Ministerul Sănătăţii păstrează atribuţiile de control
Direcţiile de sănătate publică vor avea în responsabilitate coordonarea unităţilor sanitare aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, evaluarea modului de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice, monitorizarea aplicării normelor de funcţionare a unităţilor medicale şi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, şi propunerea de măsuri în caz de neconformitate, evaluarea resursele umane de la nivelul asistenţei medicale în relaţie cu nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice, urmărirea aplicării criteriilor referitoare la calitatea serviciilor medicale, asigurarea dotării cu echipamente şi aparatură medicală şi asigurarea furnizării de servicii de asistenţă de sănătate publică.
În schimb, Ministerul Sănătăţii va păstra atribuţiile legate de reglementarea şi controlul în domeniul specific de activitate al direcţiilor de sănătate publică, motivul invocat fiind acela de a aplica unitar politicile şi a strategiile naţionale şi comunitare în domeniul sănătăţii, precum şi a prevederilor legale şi al realizării atribuţiilor ce le revin acestora, potrivit legii. De asemenea, Ministerul Sănătăţii va putea verifica direcţiile de sănătate publică şi poate aloca bani de la bugetul de stat pentru îmbunătăţirea reţelei sanitare din mediul rural în vederea construcţiei, reabilitării, dotării minime standard a spaţiilor medicale şi nemedicale în care se desfăşoară activităţi de îngrijire medicală primară.
Ambulanţa, dispecerat comun cu SMURD-ul
Şi tarifele percepute pentru serviciile de asistenţă de sănătate publică, efectuate de către direcţiile de sănătate publică judeţene la cererea unor persoane fizice şi juridice ar urma să fie aprobate de consiliile judeţene. Sumele obţinute ar urma să intre în bugetul local al judeţului.
În ceea ce priveşte serviciile de Ambulanţă judeţene, din ceea ce s-a discutat până acum, acestea vor avea dispecerate comune cu SMURD, urmând a fi continuat astfel procesul de integrare. Dispeceratul comun funcţionează deja în multe regiuni acest concept urmând să fie extins. Cert este că serviciile judeţene de Ambulanţă şi SMURD nu vor fuziona. Iniţial, în vară, Ministerul Sănătăţii lansase un proiect potrivit căruia serviciile judeţene de ambulanţă urmau să fie desfiinţate pentru a fi organizate în şapte centre regionale.
