Potrivit cotidianului italian „La Repubblica”, cancelarul german Olaf Scholz, confruntat cu o criză bugetară, pregăteşte un plan de pace, care ar putea presupune reţinerea de către Rusia a teritoriului ucrainean ocupat. În acest sens, cancelarul german lucrează pentru a aduce Federaţia Rusă la masa negocierilor, presupunând că în cele din urmă Kievul va accepta… condiţiile Moscovei. Scholz a menţionat că este şocat de rezultatele electorale din landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD (extrema dreaptă) a făcut scor. Potrivit cotidianului italian, Scholz vede „salvarea sa politică” prin rezolvarea problemei ucrainene. Deşi ţările BRICS, dar şi premierul Viktor Orban, au încercat demersuri similare, iniţiativa lui Scholz are mai multă greutate fiind vorba de un aliat consecvent al SUA şi o importantă ţară UE. Dacă ţările din sudul global, conduse de China şi India, îmbrăţişează iniţiativa lui Scholz, probabilitatea unor negocieri ar putea creşte. O platformă comună ar fi greu de respins. Deşi poziţiile momentane ale Kievului şi Moscovei sunt cunoscute, când vine vorba de negocieri va trebui ajuns la un compromis… necompromiţător. Situaţia confuză din regiunea Kursk, ocupată de armata ucraineană, schimbă poziţiile de negociere. Ideea unui armistiţiu, de-a lungul liniei frontului, nu poate fi acceptată de Federaţia Rusă deoarece linia frontului se află şi pe teritoriul său recunoscut internaţional. Pe de altă parte, Federaţia Rusă a inclus în componenţa sa patru provincii ucrainene, cedate de Moscova de-a lungul timpului, pe vremea ex-URSS, teritorii ucrainene integrate în Federaţia Rusă, nu integral. Moscova nu poate face comerţ cu propriul teritoriu. Situaţia pe teatrul de operaţiuni este momentan extrem de complicată, inaptă negocierilor. Planul lui Scholz, dacă nu este o tentativă PR, deschide totuşi posibilităţi de rezolvare. Numai că atât Moscova, cât şi Kievul, fiecare din motive proprii, lucrează la împiedicarea planului. Ofensiva Ucrainei în regiunea Kursk, salutată pe scară largă ca un punct de răsturnare a conflictului pentru a obţine o poziţie solidă în eventualitatea unor negocieri, deschide uşa către mai multe opţiuni. Discursul lui Putin la cel de al 9-lea Forum economic de stat, desfăşurat la Vladivostok, zilele trecute, a fost aşteptat cu nerăbdare, pentru referirile la conflictul din Ucraina. Liderul de la Kremlin nu s-a mai referit la interlocutorii săi ucraineni prin sintagma „regimul de la Kiev” şi a folosit expresia „guvernul de la Kiev”. El a mai spus: „Suntem gata să negociem cu ei. Nu am renunţat niciodată la idee”. Însă Putin a făcut observaţia că autorităţile oficiale de la Kiev nu au dat curs documentelor oficiale semnate la Istanbul în martie 2022 şi trebuie să-şi recapete… suveranitatea. Cu alte cuvinte, a respins orice reglementare ucraineană a lui Zelenski, dar este gata să reia negocierea pe baza condiţiilor convenite la Istanbul. Ca potenţiali mediatori doreşte trei ţări membre BRICS, India, China, Brazilia. Într-un astfel de scenariu perspectivele pentru viitor sunt slabe. Putin nu îşi face iluzii că Zelenski va accepta condiţii prealabile de negociere, care, la rândul său, face zig-zag: a adoptat o linie dură la Ramstein, solicitând miniştrilor apărării prezenţi livrări de arme către Kiev. În fine, un articol comun al şefilor serviciilor de informaţii CIA şi MI6, publicat de „Financial Times”, arată că menţinerea cursului, mai vital ca niciodată, este recomandată. Din cauza războiului, Ucraina se confruntă cu probleme logistice şi economice. Infrastructura energetică este constant ţinta atacurilor ruseşti, astfel că 50% din capacităţile de producţie a energiei electrice sunt scoase din folosinţă. O altă problemă cu care se confruntă Kievul este impredictibilitatea livrărilor de ajutoare militare din partea UE şi SUA. Aceste îndoieli apar înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere moralul populaţiei. Ofensiva ucraineană în Rusia arată că Ucraina nu este dispusă la negocieri. Şefii diplomaţiei americane şi britanice, Antony Blinken şi Davin Lammy, se deplasează, astăzi, la Kiev pentru discuţii privind relaxarea regimului de utilizare a armelor occidentale împotriva Rusiei acuzată că a cumpărat rachete balistice din Iran.
