Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) asigură implementarea tehnică şi financiară a proiectelor de investiţii derulate în România prin intermediul submăsurilor de finanţare din PNDR 2020 şi finanţate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Dovadă a interesului major pe care agricultorii îl au pentru fondurile europene este valoarea proiectelor depuse numai în acest an. Vorbim de 36.000 de proiecte de investiţii, la nivel national, în valoare totală de 2,16 miliarde euro. Plăţile la zi făcute de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale pentru măsurile de investiţii, dar şi pentru cele compensatorii de mediu şi climă din cadrul PNDR 2020 prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, însumează în acest moment peste 1,755 miliarde euro. De asemenea, valoarea plăţilor efectuate de AFIR în luna august către beneficiarii proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR 2020 se ridică la 147,97 milioane euro, în marja ţintei de absorbţie propuse pentru august. La acest target a contribuit foarte mult şi judeţul Dolj, care a absorbit o sumă consistentă de la Uniunea Europeană. Şi fermierii doljeni nu se opresc aici… Despre cele mai căutate domenii, despre proiectele de succes, dar şi despre problemele cu care se confruntă astăzi, fermierul român, am stat de vorbă cu Daniel Popescu, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în cadrul unui amplu interviu despre agricultura românească.
D-le director, în această perioadă fermierii doljeni în ce domenii mai depun proiecte, adică, mai exact pe ce măsuri?! Şi până când ?
În primul rând pe Măsura 4.1 A, ceea ce înseamnă activitatea de pomicultură, Măsura 6.3 pentru fermele mici şi se mai depun proiecte în cadrul Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). Avem foarte multe proiecte depuse, zilele trecute am fost la o întâlnire la Ministerul Agriculturii şi judeţul Dolj, în luna august, a fost numărul unu pe ţară în ceea ce priveşte absorbţia de la Comisia Europeană. Adică, în afară de cofinanţarea pe care o oferă statul român, în luna august, am avut o absorbţie de 7,37 milioane de euro în judeţul Dolj. Aceste plăţi au fost făcute în special pe măsurile de investiţii în exploataţiile agricole, adică pe Măsura 4.1 sau pe Măsura 6.1 – “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, pe Măsura 6.2 – “Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale”; Măsura 6.4 – “Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”. Acestea, aşadar, au fost ponderea plăţilor care s-au făcut în luna august.
Să înţelegem că luna august a fost o lună foarte bună pentru OJFIR Dolj, v-aţi atins targetul…Acum, care este targetul pentru luna septembrie şi câte proiecte aveţi în prezent în evaluare ?
Urmează luna septembrie, unde avem un target iarăşi foarte mare de 6 milioane de euro. Targetul este stabilit pe trimestru, de exemplu, pe trimestrul III, care ţine până la jumătatea lunii octombrie, avem stabilit 16 milioane de euro. Avem în evaluare acum proiecte pe Măsurile 4.1, un număr de 15 proiecte, care sunt în investiţii agricole, proiecte foarte mari, de sute de mii de euro. Pe Măsura 6.1, avem 300 de proiecte în evaluare, pe 6.3 avem în jur de 130 de proiecte, mai exact, în total avem 446 de proiecte în evaluare. Aş vrea să vă spun că este o mare presiune în evaluarea acestor proiecte şi desigur, în a face plăţile.
“România şi-a asumat un target de 1,5 miliarde de euro”
Vream să vorbim puţin şi despre personal. Proiecte vedem că aveţi foarte multe, dar angajaţi care pot să facă faţă acestui număr impresionant de proiecte în evaluare aveţi ?
România şi-a asumat un target de 1,5 miliarde de euro că îl va plăti anul acesta numai pe agricultură şi suntem foarte presaţi, lucrăm şi în weekend, avem personal foarte puţin. Aici avem o mare problemă în ceea ce priveşte lipsa de personal şi am solicitat să se facă ceva în acest sens. Pentru că sunt judeţe care au target de 200 mii de euro şi personal exact cât avem noi, aici, în Dolj. Eu am target de 6 milioane de euro şi acelaşi număr de personal implementează şi evaluează proiectele. Ceea ce este o mare problemă. Pot să spun că este singura noastră problemă. Avem beneficiari foarte mulţi şi salariaţi foarte puţini. Am făcut deja solicitare către conducerea Agenţiei. Am avut la un moment dat personal, dar unii s-au pensionat, alţii s-au transferat la Bucureşti, iar două colege au câştigat concursul la Curtea de Conturi şi au plecat acolo. Şi nu am mai angajat nimic în locul acestor colegi. Avem în total, în acest moment 20 de persoane. Şi ne-ar trebui cam 30 de experţi. Cred că am face faţă cu 30 de experţi… Pentru că neputând să ne înscriem cu evaluările la timp, ne vedem nevoiţi să dăm în evaluare aceste proiecte la alte judeţe, care nu au proiecte şi vă daţi seama că se înregistrează dânşii cu această activitate, în loc să o facem noi, care facem promovarea programului, care alergăm după beneficiari, stăm de vorbă cu ei…
Să înţelegem după tot ceea ce ne spuneţi dumneavoastră, că judeţul Dolj chiar contează când vorbim despre agricultură…
Judeţul Dolj este un judeţ cu pondere. De exemplu, judeţul Harghita a avut un target de 500 de mii de euro şi a făcut 100 de mii de euro, iar noi, am avut 3,5 milioane de euro target şi am făcut 7,37 milioane de euro. Desigur, ponderea judeţului nostru nu se compară cu Harghita, dar vreau să evidenţiez efortul celor care lucrează aici. Cei mai mulţi bani au intrat în acest judeţ. Cred că avem cei mai mulţi beneficiari, este un judeţ mare. Sunt foarte multe achiziţii de utilaje agricole, s-au achiziţionat combine agricole performante prin AFIR. Sunt mii de astfel de beneficiari. Sunt foarte multe proiecte depuse pe Desa, o zonă extrem de activă, mai ales proiecte pe tânărul fermier. Achiziţii de utilaje s-au făcut aproape peste tot în judeţ, nu pute să evidenţiem o anumită zonă sau o anumită localitate.
“Proiectele pe activităţi non-agricole, foarte atractive”
În Desa avem, aşadar, multe proiecte…
Da. Copiii au preluat exploataţiile agricole de la părinţi, de la bătrâni şi au depus proiecte. Proiecte pe care le şi dezvoltă. În felul acesta bătrânii îi determină pe tineri să nu mai plece şi să continue tradiţia, aceia de agricultor. Avem foarte multe proiecte şi pe activităţi non-agricole, foarte atractive. Si aici sunt cuprinse orice fel de activitate non-agricolă, adică, un sevice auto, un atelier, cabinet medicale, producţie, frizerie.
Potenţial agricol, e clar avem…dar turistic ? Am putea să vorbim de Doljul turistic, cu tot ce ţine de mâncare tradiţională, satul oltenesc, obiceiurile şi tradiţiile de prin partea locului. Puteţi să ne daţi exemplu de un proiect de success, de pensiune turistică care atrage turiştii de prin zona noatsră ?
Specificul judeţului nu este unul prielnic agroturismului. Sunt foarte puţine proiecte pe pensiuni turistice. Pe SAPARD aş fi putut să vă spun imediat, pentru că toată lumea ar fi de accord cu mine. Sunt cele două pensiuni de la Beharca. O pensiune agroturistică de succes ar fi acum şi cea de la Perişor – I. Florica Simona, sunt două pensiuni de fapt, dar aceştia au în prezent o modernizare, o extindere aprobată pe PNDR 2014 2020, proiectul vede construirea de piscine, terenuri de fotbal, etc, ceea ce înseamnă că le merge destul de bine.
Cam câte proiecte s-au depus pe activităţi non-agricole în 2017 ?
Au fost depuse cam 270, iar din acestea un număr de 50 de proiecte au fost selectate şi contractate, vreo 46 sunt proiecte mici iar 4 sunt proiecte mari. O bună parte din aceste proiecte sunt viabile. Dar trebuie să precizem că un beneficiar care este pe pierdere nu va mai putea accesa fonduri europene pentru o altă afacere cu firma respective.
S-au depus proiecte înainte de a se face acreditarea
Dar ce ar trebui schimbat în partea de legislaţie ? De ce se plâng beneficiarii ?
Accesul uşor la cofinanţare în relaţia cu băncile comerciale. Asta e o mare problemă. Deşi au fost foarte multe întâlniri, protocoale din partea conducerii noastre de la Bucureşti cu băncile comerciale, acestea au rămas tot reticente în continuare. Este o mare diferenţă între un beneficiar care a obţinut o finanţare de la Uniunea Europeană şi un beneficiar care se duce să obţină un credit. Aici este asigurată banca că banii există. Aceste proiecte pe fonduri europene sunt proiecte care au deja în spate un studio de fezabilitate, un plan de afaceri, verificat deja de AFIR. Există un contract în spate, care-o oferă băncii din start o siguranţă.
Cum vi se pare exerciţiul financiar 2014-2020, comparative cu 2007-2013 ?
În primul rând, s-au depus proiecte înainte de a se face acreditarea de către Uniunea Europeană. Atunci era ministru domnul Daniel Constantin. El a luat decizia curajoasă să se demareze, să se evalueze proiectele iar când s-a acreditat Agenţia, foarte multe proiecte erau erau pregătite. A fost o decizie asumată, dar foarte bună. Aşadar, s-a demarat treaba din timp, iar intenţia actuală a conducerii Ministerului Agriculturii este de a cheltui până la ultimul cent cele 8 miliarde de euro alocate în acest exerciţiu financiar.
“Una dintre problemele fermierilor ar fi că toţi produc acelaşi lucru”
Este un slogan “agricultura poate salva România ?” sau dumneavoastră chiar credeţi în această filosofie ?
Eu cred că agricultura poate să fie salvarea României. Pentru că potenţialul agricol al României este pentru a hrăni 80 de milioane de locuitori. Ce poate să ofere România în afară de agricultură şi turism ??!! Acestea sunt cele două domenii care pot să dezvolte ţara. Avem fermieri în România care au un business la nivel European, super-performant. Mă refer în primul rând la cei din judeţul Dolj. Nu neapărat domnul Anghel ( n.r Mihai Anghel), care este un colos, dar mă refer şi la ceilalţi. Nu există niciun fel de diferenţă între exploatările agricole din Franţa şi cele din ţara noastră, ca randament, ca producţie.
În Oltenia, credeţi că fermierul ar trebui să-şi diversifice afacerea, să meargă şi pe altceva ?
Da, în zona asta, una dintre problemele fermierilor ar fi că toţi produc acelaşi lucru. Nu există o strategie, nu există nişte asociaţii ale agricultorilor, să se zbată pentru ei. De cele mai multe ori, produc toţi grâu, rămâne în stoc, deşi fac producţii foarte mari, preţul este mic. Dacă ar cultiva diverse culture, de exemplu, soia, rapiţă, mai multă floarea soarelui. Sau cum avem la culturile legumicole, toţi producătorii cultivă numai roşii şi castraveţi, iar pe piaţă preţul este extraordinar de mic, foarte bun pentru noi cumpărătorii. Au probleme cu păstrarea acestor legume..
De acord, dar nu se pot face pe fonduri europene depozite frigorifice, stiu că în Franţa, în Belgia este chiar o tradiţie în implementarea acestor tipuri de proiecte.
Ba da, desigur, se pot face proiecte pe finanţare europeană, este o investiţie mare, se cere şi o cofinanţare. Cred că soluţia este să se asocieze mai mulţi, nici noi nu înţelegem de ce producătorii din Desa, Poiana Mare, etc nu fac un astfel de proiecte, pentru că li se strică producţia şi sunt nevoiţi să o arunce, ceea ce este un mare păcat pentru munca lor…
Să sperăm că totuşi se va rezolva şi această problemă…
MARGA BULUGEAN şi VALENTIN CEAUŞESCU
