Chişinău: Criză politică fără precedent!

0
139

 Succesiunea evenimentelor de la Chişinău a fost rapidă, confuză, dar bine orchestrată. Mai întâi, duminică, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis suspendarea temporară a preşedintelui Igor Dodon, pentru refuzul acestuia de a dizolva Parlamentul, reunit sâmbătă de urgenţă, în vederea desemnării conducerii şi validării unui nou guvern. Constituţia Republicii Moldova precizează expres că termenul limită de dizolvare a Parlamentului este de trei luni de la validarea alegerilor legislative, în cazul în care nu se formează o coaliţie guvernamentală, aptă să întrunească majoritatea. Alegerile legislative au fost validate pe 9 martie a.c., deci termenul limită era 9 iunie a.c. şi nu… 7 iunie a.c. Uniunea Europeană a afirmat, prin şefa diplomaţiei europene, Frederica Mogherini, şi comisarul european pentru politică de bună vecinătate, Johannes Rahn, că recunoaşte noile autorităţi de la Chişinău, adică noua majoritate parlamentară, coagulată prin alianţa „imposibilă” dintre Partidul Socialist al Republicii Moldova şi blocul „ACUM”, implicit guvernul Maia Sandu şi desemnarea Zinaidei Greceani ca preşedinte al Parlamentului. S-a făcut apel la „calm şi reţinere”. Mesaje similare au venit de la ambasadele SUA şi Rusiei. De reţinut acest aspect. Sesizată de Partidul Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc, Curtea Constituţională a hotărât că toate deciziile administrative emise, în precedent, sunt neconstituţionale. Întrucât termenul de formare a unei noi majorităţi parlamentare expirase vineri, preşedintele Igor Dodon fiind obligat să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri anticipate. Oligarhul Vladimir Plahotniuc, liderul Partidul Democrat, a acuzat blocul „ACUM”, pentru compromisul săvârşit, şi Partidul Socialist, de tentativă de uzurpare a puterii în stat. Un miting de susţinere al democraţilor în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-a încheiat repede ieri. „Suspendatul” Igor Dodon s-a întâlnit cu şefii misiunilor diplomatice şi reprezentanţii organismelor internaţionale, acreditaţi la Chişinău, pentru informarea acestora. Tot ieri a avut loc prima şedinţă de guvern, prezidată de Maia Sandu, în care s-a dispus demiterea şefului IGP, Alexandru Pânzari, înlocuit cu fostul judecător Gheorghe Bălan, şi a directorului Companiei Naţionale de Asigurări şi Medicină, Tamara Andreuşcă. Maia Sandu s-a adresat Comisiei de la Veneţia, referindu-se la deciziile „neconstituţionale” ale… Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. Concomitent, s-a ţinut şi şedinţa de guvern, prezidată de Pavel Filip, premier susţinut de Partidul Democrat, care a cerut instituţiilor publice să lucreze normal, astfel încât populaţia să nu fie afectată. Presa din Republica Moldova are abordări diferite. De pildă, „Timpul” inserează ştirea că preşedinţii raioanelor Criuleni, Donduşeni, Edineţ, Glodeni, primarii localităţilor din aceste raioane, dar şi din raionul Ocniţa, consideră votul deputaţilor din alianţa Kozak (PSRM-ACUM) din 8 iunie a.c. ca fiind împotriva Constituţiei. Mai mult, susţinătorii guvernului de la Chişinău, condus de Maia Sandu, se află pe lista de sancţiuni impusă de statul vecin, Ucraina, fiind vorba de Aleksey Pushkov şi Dmitri Kozak. Decretul privind dizolvarea Parlamentului, semnat de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Pavel Filip, la 9 iunie a.c., a fost publicat la 10 iunie în Monitorul Oficial. S-a stabilit data de 6 septembrie 2019 pentru desfăşurarea alegerilor anticipate la nivel parlamentar. Considerat depozitarul schimbării în bine, blocul „ACUM” este acum repudiat. Cât priveşte partidul socialist, anti-european, anti-românesc şi pro-rus, atitudinea sa nu constituie nicio supriză. Numai că „jocurile” s-au făcut cu acceptul ambasadelor SUA şi Moscovei, primind ulterior, dacă nu anterior, încuviinţarea Uniunii Europene. Din păcate „şahul” este un sport naţional la Moscova, nu la Chişinău.