Încă un deces, posibil cauzat de rujeolă, în Dolj

0
857

rujeola 1Un al cincilea deces posibil cauzat de rujeolă se află în curs de confirmare sau infirmare în judeţul Dolj. Este vorba de o fetiţă în vârstă de un an şi nouă luni, nevaccinată, care din câte se pare suferea şi de o altă afecţiune ce i-ar fi scăzut imunitatea.

Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, până în prezent, a ajuns la 4.090, din care 19 decese: cinci în judeţul Arad, patru în judeţul Timiş, patru în judeţul Dolj (plus unul în curs de confirmare sau infirmare), trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Satu Mare şi unul în Bucureşti.

245 de cazuri în judeţul Dolj, peste 4.000 la nivel naţional

Doljul se numără printre judeţele în care numărul cazurilor confirmate în intervalul octombrie 2016 – martie 2017 (245) depăşeşte cu mult media ultimilor ani. Ca măsură de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, a fost organizată o campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi.

rujeolaSituaţia cea mai dramatică se înregistrează în judeţele Caraş Severin (854 de cazuri), Timiş (756), Arad (718), Mureş (344) şi Dolj (245). Cazuri de rujeolă au fost depistate în 38 de judeţe, pe lângă Caraş Severin, Timiş, Arad, Mureş şi Dolj, virusul fiind diagnosticat în Bistriţa Năsăud – 129, Hunedoara (110), Satu Mare (105), Călăraşi (99), Alba (96) în Cluj – 94, în Braşov – 71, în Olt (62), Mehedinţi (50), Gorj (45),  în Suceava sunt 39, Sibiu (37), Bucureşti (34), Brăila (31), Sălaj (30), Bihor (29), Dâmboviţa (29) şi Harghita (22). Cazuri s-au înregistrat şi în Iaşi (13), Neamţ (8), Buzău (8), Ilfov (5), Giurgiu (5), Vâlcea (5), Bacău (4), Constanţa (3), Argeş (3) şi Vaslui (2). În judeţele Maramureş, Botoşani, Prahova, Teleorman şi Ialomiţa s-a înregistrat câte un caz de rujeolă.

În ultimii ani, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95%, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.

Majoritatea cazurilor reprezintă focare în comunităţile cu acoperire vaccinală scăzută. În contextul epidemiologic actual s-a recomandat intensificarea acţiunilor de vaccinare cu ROR a copiilor incomplet vaccinaţi/nevaccinţi. Totodată, reprezentanţii Misterului Sănătăţii au făcut un apel către părinţii care nu şi-au vaccinat până în acest moment copiii să meargă la medicul de familie pentru a-i imuniza pe cei mici.

Rujeola este foarte contagioasă

Rujeola este o boală infecţioasă transmisibilă pe cale respiratorie, extrem de contagioasă, care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România, 9 din 10 părinţi îşi vaccinează copiii.

Un proiect de lege a vaccinării intră în dezbatere publică. Acesta stabileşte cadrul legal de vaccinare, cadrul de achiziţionare a vaccinurilor, inclusiv că aceste contracte de achiziţionare vor fi multianuale, a adăugat oficialul. Faţă de varianta iniţială, s-a renunţat însă la amenzi. Colegiul Medicilor din România a condamnat orice atitudine ostilă vaccinării, precizând că numai prin imunizare pot fi prevenite boli infecţioase grave, iar vaccinarea constantă poate duce la eradicarea unor boli.

Imunitatea împotriva infecţiei rujeolice se dobândeşte fie prin trecerea prin infecţie, fie prin vaccinare. Boala se manifestă prin febră înaltă, conjunctivită (aspect de „copil plâns”), rinoree, tuse, erupţie (pete catifelate roze pe faţă, ulterior trunchi şi membre). Rujeola poate evolua sever cu pneumonie, encefalită sau se poate suprainfecta bacterian. În situaţii foarte rare, virusul nu este eliminat din organism şi peste ani produce panencefalita sclerozantă subacută, boală care, deşi este extrem de rară, este extrem de periculoasă, ducând invariabil la deces.