Ştim, ceea ce ştiam şi după ancheta echipei de 10 cercetători OMS, dar şi de experţi ONU şi ai Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), la Wuhan, capitala provinciei chineze Hubei, care n-a putut stabili cu exactitate de unde a venit Covid-19. Multe ipoteze, nici o certitudine, cel puţin în această fază a procesări datelor, culese de echipa comună care a studiat, începând cu 14 ianuarie a.c. o cantitate imensă de date legate de epidemie şi a vizitat 9 facilităţi, inclusiv Spitalul Wuhan Jinyintan, piaţa de fructe de mare Huanan şi Institutul de virologie Wuhan, din cadrul Academiei de Ştiinţe din China. Concluziile au fost prezentate ieri, 9 februarie, la Wuhan, unde epidemia de coronavirus a explodat pentru prima oară. Ipotezele sunt în număr de patru: o transmisie a virusului de la animal la om, o transmisie la om printr-o specie gazdă intermediară, difuzarea prin intermediul lanţului rece (hrană congelată), o scăpare dintr-un laborator. Experţi au considerat ca improbabilă ipoteza scăpării coronavirusului dintr-un laborator al oraşului, o teorie susţinută de Donald Trump pe vremea când era preşedintele SUA. Grupul de experţi n-a imbrăţişat nici pista susţinută de Beijing, cea a unui virus venit în China din străinătate. Danezul Peter Ben Embarek, şeful grupului OMS, a îmbrăţişat teza transmisiei la om de la animal şi o „sursă naturală”. Dar animalul în discuţie rămâne necunoscut. Oricum un incident de laborator a fost considerat ca puţin probabil şi cea mai verosimilă posibilitate este cea a transmiterii de la o specie gazdă indermediară. O altă concluzie prezentată de profesorul Lang Wannian este aceea că nu există probe care să ateste SarsCov2 s-a propagat la Wuhan înainte de decembrie 2019. Este posibil ca virusul să fi circulat şi în alte regiuni înaintea detectării primelor cazuri la Wuhan. Washington Post estimează că aceste teze au puţine şanse să satisfacă oficialii americani. De altfel, Ned Price, purtător de cuvând al Departamentului de stat, a cerut ca primele concluzii OMS să fie verificate de serviciile americane. Ca răspuns experţii OMS, în misiune la Wuhan, au pus la îndoială fiabilitatea serviciilor de informaţii americane pe pandemie. Tot pentru New York Times concluzile anchetei oferă Beijingului o victorie în termeni de relaţii publice. Deschizând poarta teoriei „originii străine”, prea puţin susţinută de cercetători din afara Chinei, ancheta OMS lasă sentimentul unei ambiguităţi şi incertitudini. Dacă umanitatea a mai cunoscut epidemii, mai mortale sau la o scară similară, este pentru prima dată când şocul este atât de resimţit în plan economic la nivel mondial. O adevărată lovitură de teatru o furnizează cercetărotii francezi care au publicat sâmbătă 6 februarie a.c. în revista European Journal of Emidemiology observaţii care atestă că SarsCov2 ar fi circulat în Franţa în noiembrie 2019. Rezultatele sugerează că în noiembrie-decembrie 2019 rata de contaminare ar fi fost de 1 la 1000. Medicii spitalului Albert-Schveitzer (Haut-Rhin) reanalizând mai multe sute de scanări toracice ale pacienţilor admişi în spital pentru pneumopatii severe, au admis că unii dintre cei spitalizaţi purtau leziuni ce evocau infecţii de Covid-19. Prezenţa noului coronavirus pe teritoriu francez era suspect la aceea dată. Potrivit experţilor OMS noul coronavirus a fost identificat în testele de mediu din piaţa de fructe de mare Huanan, în special în tarabele cu produse acvatice. Coronavirusul ar fi putut ajunge aici de la produse contaminate din lanţul rece sau produse de origine animală, fără a fi stabilite cu certitudine alte circumstanţe. Misiunea OMS n-a închis poarta teoriei unui accident de laborator şi a recomandat identificarea cercetărilor în mai multe direcţii. Media de stat chineză sugerează, în schimb, că alimentele importate ar fi putut fi la originea primelor contaminări la Wuhan. În fine, ca replică dată americanilor, ministrul chinez al afacerilor de Externe, Zhao Lijian, a afirmat că virusul ar fi putut fi adus la Wuhan de armata americană în cursul Jocurilor militare din octombrie 2019.
