Liberalii au decis: Nu-şi vor vota propriul guvern!

0
192

Liberalii vor cu orice preţ alegeri anticipate, lucru mărturisit, pe care nu le doresc social-democraţii, şi nu doar ei. Deşi, ieri după amiază, după o şedinţă de lucru a staff-ului PSD, Marcel Ciolacu, liderul interimar, a declarat răspicat că în urma discuţiilor purtate s-a desprins şi ideea că “partidul este pregătit pentru orice fel de alegeri“. Noul cabinet Orban, aprobat de Biroul Executiv al PNL, este identic cu cel demis, prin moţiunea de cenzură, iar programul de guvernare va suporta mici corective sau ajustări, fiind actualizat prin eliminarea angajamentelor deja asumate în cele aproape trei luni de guvernare. La votul de investitură, parlamentarii liberali au decis să asigure cvorumul, dar să voteze în bloc împotriva noului guvern. Că nu-şi votează propriul guvern, ar putea fi perceput şi ca o bună înţelegere a faptului că Parlamentul, în şedinţă comună, i-a retras încrederea acordată, prin moţiunea de cenzură, de acum cunoscută, la asumarea răspunderii pe legea privind alegerea primarilor în două tururi. Ludovic Orban stăruie în strategia aleasă şi critică social-democraţii care, în opinia sa, „fug ca dracul de tămâie de anticipate”. Adică, principalul partid de opoziţie nu este constructiv şi nu este de acord cu partidul aflat vremelnic la putere. Problema în discuţie nu este nici organizarea anticipatelor, nici ţinerea lor la termen, ci originalitatea democraţiei româneşti, care îngăduie o adevărată „lăutărie” în interpretarea spiritului Constituţiei. Şi atâta vreme cât va fi îngăduit traseismul politic, Parlamentul nu va fi ceea ce spune Constituţia: organul reprezentativ suprem al poporului. Aşa cum arată Constituţia actuală a ţării, elaborată cu aportul unor experţi internaţionali, nu înlesneşte organizarea alegerilor anticipate, decât în caz de criză politică. Faptul că PNL împreună cu aliaţii de conjunctură, USR în primul rând, ALDE, şi care mai sunt, nu are o majoritate stabilă în Parlament, nu este un motiv de alegeri anticipate. În Israel, ca să luăm un exemplu elocvent, în urma ultimelor alegeri anticipate, după ce Benjamin Netanyahu, liderul Likud, la egalitate de mandate cu adversarul său politic, a primit din partea preşedintelui ţării, Reuven Rivlin, abilitarea de a forma guvernul, şi n-a reuşit, acelaşi mandat a fost încredinţat şi liderului „Alb-Albastru”, Benny Gantz, care de asemenea n-a reuşit, încât organizarea unui nou rând de alegeri anticipate a devenit unica soluţie posibilă. În Spania a fost investit un guvern socialist minoritar, dar cu sprijinul independentiţtilor socialişti catalani, care s-au abţinut la vot, spre a evita organizarea unui nou scrutin, al treilea în decurs de un an. Cu alte cuvinte, un partid, indiferent de poziţionarea lui în sondaje nu poate clama că doreşte anticipate, doar pentru că la un moment dat stă bine în preferinţele electoratului, pentru că anticipatele reprezintă soliţia extremă de rezolvare a unei crize politice reale. Ca să i se dea dreptate, Ludovic Orban trebuie mai întâi să o aibă, şi nu o are. Social-democraţii au sesizat Curtea Constituţională cu privire la desemnarea tot a lui Ludovic Orban, pentru a forma noul guvern, sub semnul unui posibil conflict constituţional. Liderul liberal susţine că modernizarea României, amplul program de dezvoltare accelerată a ţării, nu sunt posibile cu actualul Parlament. Poate nici cu… actualul popor. PNL nu este obligat să aibă guvernarea ţării, cu doar 20% în Parlament, chiar dacă alegerile europarlamentare, dar şi cele prezidenţiale de anul trecut, i-au fost favorabile. Finalmente s-ar putea ajunge la anticipate, dar atenţie, în funcţie de decizia CCR. Însă s-ar putea crea un precedent periculos şi mai ales decredibiliza sensibil Parlamentul. Chiar dacă, nici actualmente nu se bucură de o ridicată cotă de încredere.