Frumoasele aşteptări ale tunisienilor, libienilor şi egiptenilor după ceea ce s-a numit „primăvara arabă” s-au năruit, încetul cu încetul, în faţa haosului instalat. Săracii au devenit mai săraci, clasa mijlocie s-a subţiat, economia s-a blocat în fiecare din ţările menţionate, iar mizeria a progresat. În Egipt, unde proaspătul mareşal Abdel Fattah al-Sissi şi armata controlează ţara, după înlocuirea lui Mohamed Morsi şi a „Fraţilor Musulmani”, se estimează că revoluţia a costat deja ţara 7,5 miliarde dolari. Salariile au căzut cu 11%, preţurile produselor alimentare de bază au crescut cu 10%, iar un sfert din populaţia ţării (81 milioane persoane) trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi. Turismul, care asigura 12% din PIB, este în declin, din cauza nesiguranţei din ţară. Qatarul, apropiat „Fraţilor Musulmani”, a sistat orice ajutor, dar Arabia Saudită, protectorul regimului militar, a promis un ajutor de 5 miliarde dolari. Un miliard cash, 2 miliarde în produse petroliere şi 2 miliarde în depozite bancare. Doar reţeta canalului de Suez se menţine la aproape 400 milioane dolari pe an. Se aşteptă investitori străini, dar ei sunt de trei ori mai puţini decât în perioada 2000-2010. Libia este în dezordine totală. Din iulie anul trecut, miliţiile blochează trei porturi petroliere din est. Producţia brută, care asigura 96% din reţeta exporturilor acestei ţări este acum mult scăzută, faţă de 1,5 milioane barili pe zi. La 4 februarie a.c., premierul Ali Zeidan a dat ordin armatei să preia controlul asupra situaţiei. Grupurile armate care blochează porturile reclamă autonomie pentru regiunea istorică şi geografică din estul ţării Cyrenaica. Şi, bineînţeles, o împărţire a câmpurilor petroliere. Grupurile jihadiste se fac resimţite în sudul ţării, dar şi în restul zonelor. În fine, Tunisia, care a adoptat recent o nouă Constituţie, acceptată şi de „Fraţii Musulmani”. Dar acest avans democratic nu poate oculta starea reală a ţării. Clasa mijlocie dispune de un venit mediu de 800 dinari/lună, circa 350 euro. Şomajul este în medie de 16%. Lipsesc locurile de muncă pentru tineri. Turismul este sever tuşat, industria, în special cea textilă, este penalizată de criza din Europa. Bugetul pe acest an estimează o creştere economică, dar multora acest lucru le pare nerealist.
