Referendumul privind limitarea imigraţiei în Elveţia încurcă rău relaţiile cu UE

Alegătorii elveţieni au votat în proporţie de 50,3% în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul referendumului organizat duminică, potrivit rezultatelor oficiale. Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE şi care s-a tradus într-o imigraţie masivă a europenilor în Elveţia. Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote şi contingente, care exista înainte de acordul de liberă circulaţie. Guvernul de la Berna va aplica rapid decizia luată prin referendum, a anunţat ministrul Justiţiei, Simonetta Sommaruga. „Acordul de liberă circulaţie cu Uniunea Europeană este repus în cauză”, a subliniat, la rândul său, ministrul elveţian de Externe, Didier Burkhalter, care deţine în prezent preşedinţia Confederaţiei Helvetice. La nivel european, rezultatul referendumului a provocat reacţii diferite: în timp ce Comisia Europeană şi-a exprimat „regretul” cu privire la opţiunea locuitorilor din ţara cantoanelor, Nigel Farage, liderul partidului eurosceptic antiimigraţie din Marea Britanie UKIP, a fost de părere că este o „veste extraordinară”, informează AFP. Totuşi, consecinţele practice ale acestui rezultat rămân încă vagi. Singura certitudine este că Guvernul elveţian trebuie să prezinte un proiect de lege pentru concretizarea cerinţelor textului, care cere ca Elveţia să gestioneze în mod autonom imigraţia străinilor. Textul cere contingente anuale pentru lucrători, pentru locuitorii de la frontieră şi solicitanţii de azil. Aceste plafoane trebuie fixate în funcţie de „interesele economice globale ale Elveţiei şi de preferinţa naţională”. În consecinţă, acordurile internaţionale contrare acestui spirit – precum libera circulaţie a persoanelor – ar trebui renegociate şi adaptate în termen de trei ani. Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, vizat în mod direct de acest referendum, a fost semnat în 1999 şi a intrat în vigoare în 2002. Conform acestui acord, cetăţenii europeni şi cei elveţieni beneficiază de drepturi egale de intrare şi sejur, de acces la o activitate economică, de a fi angajaţi în calitate de muncitori independenţi, de a fi trataţi egal în domeniul securităţii sociale, precum şi de a li se recunoaşte calificările profesionale. Anularea acestui acord va duce la ieşirea Elveţiei din spaţiul Schengen, care este o zonă de liberă circulaţie cu frontiere exterioare consolidate. Apoi, rezilierea acordurilor bilaterale dintre Elveţia şi Uniunea Europeană ar putea reprezenta o lovitură gravă pentru economia elveţiană, strâns legată de situaţia economică a statelor vecine, provocând un deficit al forţei de muncă. Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fie afectate.