Două centre medicale de permanenţă înfiinţate la Craiova

0
616

După ce timp de mai mulţi ani s-a discutat despre oportunitatea înfiinţării unor centre medicale de permanenţă la Craiova, începând cu luna februarie primele două astfel de unităţi medicale şi-au deschis porţile în municipiu. Acestea vor asigura asistenţă medicală non-stop şi este de aşteptat ca şi pe latura de urgenţă, ce-i drept cazuri mai puţin grave, să ajute la decongestionarea structurilor de Urgenţă din cadrul spitalelor.

Unul dintre centrele de permenenţă îşi are sediul în cartierul Craioviţa Nouă, celălalt are arondată zona Siloz. Medicii de aici au responsabilitatea de a asigura asistenţa medicală de urgenţă, la nivelul competenţelor unui cabinet de medicină primară, în afara programului de lucru, adică între ora 15.00 şi 08.00, dar şi sâmbăta şi duminica. Deşi în Craiova funcţionează mai multe compartimente de urgenţă şi cea mai mare UPU din zona  Olteniei, înfiinţarea unor astfel de centre de permanenţă era necesară pentru îngrijirea cazurilor care nu sunt grave şi care supraaglomerează spitalele mai ales în zilele de weekend. Este vorba, de obicei, de pacienţi care se prezintă cu afecţiuni acute, dar care nu reprezintă la momentul respectiv o urgenţă.

Peste 2.000 de pacienţi pe lună în centrele din judeţ

În judeţul Dolj, funcţionează în prezent 14 centre de permanenţă, în care lucrează peste 70 de medici şi tot cam atâţia asistenţi medicali deservind, numai în mediul rural, aproximativ 100.000 de persoane. De altfel, peste 2.000 de persoane apelează lunar la serviciile medicilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor unităţi sanitare. Astfel de unităţi medicale există în Craiova (două), Amărăştii de Jos, Bechet, Brabova, Bulzeşti-Frăţila, Gherceşti, Ghidici, Goicea, Murgaşi, Pleniţa, Sadova, Vârvoru de Jos şi Piscu Vechi (ultimul fiind nou înfiinţat).

Centrul de Permanenţă Amărăştii de Jos, spre exemplu, acoperă localităţile Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus şi Dobroteşti, în total 9.042 de locuitori. De asemenea, Centrul de Permanenţă Brabova are arondate 10.066 de persoane reunind localităţile Botoşeşti Paia, Brabova, Carpen, Gogoşu, Predeşti, Pleşoi şi Seaca de Pădure. Medicii din cadrul Centrul de Permanenţă Pleniţa au în grijă 13.296 de persoane din Caraula, Orodel, Pleniţa, Verbiţa şi Vârtop.

Centrul de Permanenţă Sadova are arondate localităţile Dobroteşti şi Sadova, în total 11.118 de persoane. În cadrul Centrului de Permanenţă Goicea, medicii au în responsabilitate localităţile Afumaţi, Boureni, Goicea,  Măceşu de Jos şi Măceşu de Sus, în total 8.455 de locuitori. De asemenea, Centrul de Permanenţă Frăţila are arodată localitatea Bulzeşti şi 1.632 de persoane, iar centrul de la Bechet localităţile Călăraşi, Ostroveni şi Bechet şi 15.265 de locuitori.

Asistenţă medicală de urgenţă

Potrivit legislaţiei, centrele de permanenţă au rolul de a funcţiona în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, în regim de cameră de gardă. Acestea sunt deservite de medicii de familie care asigură astfel, continuitatea asistenţei medicale primare. Sunt oferite servicii de urgenţă, dar sunt efectuate şi tratamente aşa cum ar fi administrarea soluţiilor injectabile sau pansarea.

Centrele de permanenţă se pot înfiinţa prin asocierea liber consfinţită între mai multe cabinete de medicină de familie. Medicii din centrele de permenenţă îşi pot desfăşura activitatea fie într-un cabinet medical al unuia din aceşti membri, fie prin rotaţie în fiecare din cabinetele doctorilor care fac parte din centru. Există şi posibilitatea ca autorităţile locale să pună la dispoziţie un spaţiu. Pentru a primi aprobarea de funcţionare este necesară o dotare minimală, care de fapt se găseşte deja în cabinetul de medicina familiei.

Acest tip de unităţi medicale au un rol foarte important în mediul rural, acolo unde accesul la servicii medicale pe timpul nopţii a ridicat de-a lungul timpului numeroase probleme din cauza numărului limitat de medici şi asistenţi medicali. În astfel de centre se pot rezolva micile urgenţe care ţin de competenţa medicului de familie, dar se pot administra şi tratamente, fără ca pacienţii să mai fie obligaţi să bată drumul pentru a primi îngrijiri medicale într-un spital.