A răspuns cu mare interes invitației lansate de Asociația Macedonenilor din România (AMR), directorul Festivalului Boban Josifovski a venit împreună cu o parte dintre fetele corului festivalului cu tradiție în Macedonia, „Privighetoarea de Aur” (Златно Славејче), la București și Craiova unde au avut loc două spectacole deosebite “Vara în glasul copiilor macedoneni”.
A acceptat cu mare drag să ne ofere un interviu.
Festivalul Privighetoarea de Aur este unul de tradiție în Macedonia, care în acest an împlinește 53 de ediții.
Sunteți directorul Festivalului „Privighetoarea de Aur” (Златно Славејче ), unul cu tradiție în Macedonia, care în toamnă va număra ediția 53. Cât de greu este să duceți mai departe un asemenea festival?
Festivalul Privighetoarea de Aur are, într-adevăr, o tradiție îndelungată, care se durează de 53 de ani. Și nu este ușor să se mențină această calitate ridicată. Iar în fiecare an avem o mare responsabilitate să menținem marea reputație pe care o are acest festival, nu doar în Macedonia, ci și dincolo de aceasta.
Cum reușiți să selectați copiii și cât de greu este să coordonați un festival cu un număr atât de însemnat de membri? Câtă muncă presupune organizarea unui astfel de festival?
Să alegi copii solişti dintr-un număr atât de mare nu este greu, pe cât este de responsabil, pentru că dorinţa fiecărui copil este să fie solist, să aibă propriul cântec. Și încercăm în fiecare an să dăm o șansă copiilor noi și celor care nu au cântat. Se poate întâmpla să cânte pentru a doua oară, dar se acordă întâietate acelor copii care vor să fie pentru prima dată soliști. Și sperăm că până acum am făcut selecția în mod corect și festivalul să are succes, tocmai datorită selecției bune a soliştilor.
Pregătirile pentru festival durează aproape nouă luni și în fiecare lună au loc activități legate de festival. De la selecția pieselor, a noilor compoziții până la audiția pentru selecția copiilor care vor cânta. Apoi, pregătirea coregrafiei, fiecare melodie are fiecare coregrafie. Într-adevăr, organizarea este de amploare și se organizează pregătiri pentru cel puțin nouă luni pentru ca festivalul să fie cât mai reușit.
La fiecare vizită în Macedonia, AMR se bucură să fie alături de dumneavoastră. Cum simțiți dumneavoastră această legătură strânsă a etnicilor macedoneni cu Macedonia?
Cooperăm cu Asociația Macedonenilor din România de mai bine de 20 de ani, iar o colaborare atât de lungă spune multe despre respectul nostru, despre legătura noastră, despre prietenia noastră și despre cooperarea pe care o avem în multe domenii dar, mai ales, în domeniul cultural. Și ne bucurăm foarte mult când etnicii noștri macedoneni vin în Macedonia, unde le suntem gazde, pentru că au o mare dragoste pentru patria de unde au venit strămoșii lor și încercăm cu adevărat să-i apropiem de frumusețea Macedoniei, de oameni, de obiceiuri, de tradiție. Și cred că în viitor această cooperare de succes va continua spre satisfacția generală a celor două instituții, pentru că este, într-adevăr, o plăcere când ești vizitat de oameni dragi care, se vede, își iubesc cu adevărat patria.
Împreună cu coregrafa Violeta Bajram și cele 13 fete din cadrul Corului ați fost în luna iunie în România, ați avut posibilitatea să fiți alături de etnici macedoneni. Care este sentimentul cu care plecați, ce v-a impresionat cel mai mult?
La invitația Asociației Macedonenilor din România, în perioada 10-18 iunie, am vizitat mai multe orașe din România, unde am avut și două concerte de succes. Toți copiii, precum și eu, directorul festivalului și Violeta Bajram, coregrafa corului, am fost foarte încântați. Sentimentul poate fi descris doar cu un cuvânt, cu o singură propoziție: ne-am simțit ca și când am fi fost acasă printre cei mai apropiați oameni. Iar în toate zilele am fost întâmpinați cu căldură, nu doar de gazde, ci și de toți cei care au asistat la concertele noastre, la toate vizitele la monumentele cultural-turistice din toată România. Mulțumiri întregii organizații, tuturor prietenilor noștri, conducerii Asociației Macedonenilor din România. Copiii, sper, să transmită părinților și prietenilor lor energia pozitivă pe care au primit-o în România. Au fost încântați, nu doar de primirea călduroasă, ci și de frumusețile pe care România le are, în toate acele vizite care au fost în număr mare în aceste opt zile ale șederii noastre.
Care este mesajul dumneavoastră pentru etnicii macedoneni, pentru reprezentanții AMR?
Mesajul meu către membrii Asociației Macedonenilor din România și către marii, marii noștri prieteni este să iubim patria Macedonia, de unde au venit strămoșii lor, să-și iubească țara mamă, România, iar timpul va arăta cât de mult face această asociație pentru țara noastră, Macedonia, pentru afirmare, deoarece România este membră a Uniunii Europene. Iar cu toate activitățile pe care le are pe parcursul anului, promovează cultura macedoneană în România. Și, firește, când vin în Macedonia, prin participarea lor la toate manifestările culturale afirmate, nu fac decât să îmbogățească nivelul cultural pe care îl acestea îl au. Mulțumesc încă o dată tuturor macedonenilor care trăiesc în România. Zlatno Slavejce este întotdeauna deschis pentru cooperare și sperăm că această cooperare de succes va continua și în viitor!
