În organizarea Fotoclubului „Mircea Faria” din Craiova, la Muzeul Olteniei – Sala „Ștefan Ciuceanu” (strada „Madona Dudu” nr. 14) se deschide astăzi, ora 17.00, expoziţia „Fântânile Olteniei”. Aceasta reuneşte lucrări ale fotografilor Dorian Delureanu şi Cristian Bassa, fiind rezultatul unui proiect de cartografiere a fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei. Fotografiile sunt realizate atât pe film, cât şi în format digital, alb-negru, dar şi color, tocmai în ideea de a percepe imaginea acestor fântâni ca urmă, document de arhivă şi, totodată, ca pe un loc viu, subliniază autorii. Proiectul „Fântânile Olteniei” este realizat cu suportul Muzeului Naţional al Țăranului Român, prima expoziţie din cadrul lui fiind deschisă la Bucureşti, pe data de 3 noiembrie 2016. La Craiova, expoziţia va putea fi vizitată în perioada 10-31 martie a.c.
Prin călătoriile lor, desfăşurate anul 2016 în peste 40 de locuri din judeţele Dolj şi Mehedinţi, cei doi fotografi, Dorian Delureanu şi Cristian Bassa, au avut ca obiectiv o primă documentare a unor fântâni vechi din Oltenia şi a spaţiilor în care acestea se regăsesc. În proiect sunt incluse fântânile de sat şi de hotar/răscruce, multe aflate într-un stadiu avansat de degradare. Odată cu dispariţia lor, o hartă a peisajelor şi traiectoriilor vieţii rurale cotidiene din Oltenia s-ar risipi. „Punctul de plecare al proiectului şi al expoziţiei îl reprezintă explorările din Dolj şi Mehedinţi, ele urmând să se extindă şi în celelalte judeţe din Oltenia. Un obiectiv ambiţios este realizarea unei hărţi a acestor monumente cu elemente specifice de identificare. Traseul realizat a fost deja indexat în varianta unei hărţi electronice”, precizează iniţiatorii proiectului.
«Multe fântâni fuseră în Oltenia, spun localnicii, dar şi puţine rămaseră în picioare, oamenii împrăştiindu-se, locurile schimbându-şi proprietarii, drumurile şi hotarele. S-a dus vorba cum că unele fântâni ar mai fi, dar că se distrug repede şi că ar trebui să ştim ceva despre ele. De aici s-au plănuit drumuri cu oameni ştiuţi de-ai locurilor, pentru a le înşira pe hartă pe cele ce rezistă trecerii timpului.
Constructorii de fântâni au fost mai întâi păstori şi oameni aşezaţi (plugari), fântânile fiind un loc în jurul căruia s-au construit aşezări permanente sau de transhumanţă, dar şi o resursă gestionată în comun, precum păşunile comunale. Mai pe urmă, constructorii acestora au fost gospodari, oameni ai muncii la sate şi oraşe. În anul 2016, în prima parte a proiectului, a fost explorată o zonă rurală din judeţul Dolj în care se mai construiesc fântâni, acolo fiind identificat un vechi constructor de fântâni activ,materialul documentar rezultat în urma acestui demers fiind prezentat în expoziţie», menţionează cei doi fotografi.
Bătând la pas Doljul şi Mehedinţiul pentru concretizarea proiectului lor, au constatat că fântânile Olteniei rurale nu sunt toate la fel. Unele sunt mai vechi, de dincolo de perioada comunistă, până foarte departe, consemnate în documente de vânzare-cumpărare de pământuri, însemnate pe hărţi comerciale, puncte vitale pentru asigurarea transportului persoanelor şi mărfurilor cu vehicule trase de animale, parte din ritualuri religioase şi obiceiuri ale locurilor. Fântânile mai noi, construite prin anii ’60-’70, înlocuiesc şi/sau adaugă elemente din arhitectura vremii şi materiale de construcţii noi (acoperişul de ciment, tablă, planşeul, măsuţe, garduri) peste trecutul din piatră şi lemn al primelor, cele doar cu încheieturi de fier.
«Fântânile întâlnite se deosebesc unele de altele prin mecanismul care pune în mişcare apa, şi anume: fântâni cu cumpănă, cu roată, cu scripete şi bârnă, cu pompă, jgheab pentru animale. Sunt consemnate în Oltenia mai multe roluri ritualice ale fântânii cum ar fi: fântână de pomană până la al şaptelea neam (având cruci pe stâlpi), fântână de întâlnire, de nuntă, fântână de hotar, fântână ca loc de ritual de purificare şi ştergere a păcatelor, fântână de descântec. Valorarea social şi ecologică înscrisă în memoria colectivităţilor o precede pe cea de întrebuinţare: chiar dacă devine funcţională sau doar apa lor nu mai este potabilă, nu se dărâmă, acest lucru fiind considerat de rău augur pentru comunitate, la fel cum este interpretată şi secarea apei fântânilor», menţionează Dorian Delureanu şi Cristian Bassa în descrierea proiectului fotografic „Fântânile Olteniei”.
***
Dorian Delureanu (n. 1967, Dr. Tr. Severin) inginer, în prezent activează în domeniul dezvoltării regionale. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Naţional din Craiova. A urmat un curs de portret sub îndrumarea Lucianei Mulas în San Marino (1995) şi un stagiu de fotografie la Avignon Theatre Festival. A realizat fotografii la spectacole regizate de Beatrice Bleonţ, Silviu Purcărete, Mihai Măniuţiu, Tompa Gabor, Vlad Mugur. A realizat şase expoziţii personale, iar fotografii de ale sale fac parte din colecţia World Press Photo Foundation. A publicat în Le Nouvel Observateur şi în revistele Scena şi Teatrul azi. A coordonat expoziţiile şi publicarea albumelor fotografului craiovean Victor Boldâr: „07.05.75/ Impresii – Henri Cartier Bresson în Oltenia” şi „Victor Boldar – Fotograful peliculei de cursă lungă”. Este membru al Fotoclubului „Mircea Faria” din Craiova (fondat în 1963), iar din 2014 este preşedinte al fotoclubului.
***
Cristian Bassa (n. 1980, Bucureşti) lucrează în domeniul bancar. A urmat cursurile de fotografie ale Școlii de Poetică Fotografică „Francisc Mraz” (2009-2011), dar şi cursuri de fotojurnalism şi de proiecte foto documentare. Este designer, editor de volume de fotografie. A fost editor al revistei FOTO4ALL (2015-2016), editor principal al revistei online de fotografie Oitzarisme (2014-2016). În prezent este editor al revistei-blog de fotografie CRITICAL MESS. A iniţiat şi desfăşurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizaţii caritabile, iniţiative care au fost finalizate şi cu expoziţii personale. Este pasionat de fotografie ca modalitate de exprimare şi ca forţă documentară. Fotografiază atât pe film, cât şi pe digital, pe fiecare mediu având proiecte fotografice de lungă durată.
