Oradour-sur-Glane este o localitate din centrul Franţei în care la 10 iunie 1944 un regiment Der Fuhrer, al diziviei de blindate SS Das Reich, a executat metodic 642 de civili, din care 254 femei şi 205 copii. La începutul lunii septembrie a anului trecut, Joachim Gauk, preşedintele Germaniei, însoţit de omologul său francez, Francois Hollande, au vizitat, marcaţi de reverberaţia în timp a masacrului, localitatea, insistând asupra necesităţii ca justiţia să-şi continue investigaţiile şi să aducă în faţa instanţelor responsabilii de crime naziste care mai sunt în viaţă. Zilele trecute, un german în vârstă de 88 de ani a fost inculpat pentru participarea la masacrul de acum 70 de ani de la Oradour-sur-Glane, după cum a anunţat miercuri justiţia germană. Data procesului n-a fost încă stabilită de tribunalul din Koln. Procedura va lua „mai multe săptămâni”, a explicat Andreas Brendel, procurorul general al Oficiului Central de Investigare a Crimelor Naziste, deşi Parchetul din Dortmund a luat decizia inculpării. În vârstă de 19 ani în momentul comiterii faptelor, învinuitul este acuzat de uciderea colectivă a 25 de persoane şi complicitate la moartea altor sute, a anunţat tribunalul din Koln, printr-un comunicat de presă. În faţa anchetatorilor, cel inculpat a recunoscut că a făcut parte din regimentul Der Fuhrer, al diziviei de blindate SS Das Reich, dar a negat participarea la masacrul de la Oradour-sur-Glane. Potrivit actului de acuzare, rezumat în comunicatul Tribunalului din Koln, „toţi locuitorii satului au fost adunaţi în centrul localităţii, unde bărbaţii au fost separaţi de femei şi copii, şi apoi ucişi”. Acuzatul, împreună cu un alt membru al regimentului, au ucis 25 de oameni într-un hambar. Supravieţuitorii au mai primit câte un glonte de pistol în hambarul incendiat de soldaţii germani. În biserica din localitate „254 de femei şi 205 copii au fost masacraţi, cu ajutorul explozibilului, armelor automate şi grenadelor”. Alte cinci persoane suspectate că au luat parte la masacrul de la Oradour-sur-Glane sunt în atenţia Oficiului Central de Investigare a Crimelor Naziste. Robert Hebras (88 de ani), unul dintre ultimii supravieţuitori ai masacrului, se întreabă dacă un proces îşi mai are rostul. Mai multe anchete realizate în Germania de Vest privind masacrul au fost clasate. Dar descoperirea de către un istoric a unui document STASI cu privire la aceste fapte l-au convins pe Andreas Brendel să antameze noi investigaţii în 2010. În Franţa, în 1953, 21 de soldaţi prezumaţi de participarea lor la masacru, în majoritatea lor din Alsacia, înrolaţi în forţele armate germane, au fost condamnaţi la moarte şi muncă silnică. Dar ulterior, în numele reconcilierii naţionale, au fost amnistiaţi, în pofida indignării familiilor victimelor. Mai multe proceduri judiciare au fost deschise în ultimele luni în Germania împotriva presupuşilor criminali nazişti de război încă în viaţă. Astfel, Tribunalul din Hagel, din apropiere de Koln, chiar miercuri a dat o achitare din lipsă de probe împotriva unui fost SS, Siert Bruins (92 de ani), acuzat de asasinarea unui olandez din mişcarea de rezistenţă, în 1974.
